Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială Sovata, o stațiune care-și recapătă farmecul interbelic

Sovata, o stațiune care-și recapătă farmecul interbelic

Un articol de: Cristina Zamfirescu - 03 Iul, 2019

Una dintre principalele destinaţii turistice din judeţul Mureș, este tot mai atractivă pentru turiștii români și străini datorită aerului de stațiune interbelică, dar mai ales datorită proprietăților terape­utice ale Lacului Ursu. Acesta este cel mai mare lac helio­term din lume, cu cea mai mare concentraţie salină de pe planetă, și singurul lac natural a cărui dată de naştere se cunoaşte cu precizie, și anume 27 mai 1875, ora 11:00.

Staţiunea balneoclimaterică Sovata şi-a recăpătat aspectul arhitectural din perioada interbelică, în urma deciziei primăriei de a interzice chioşcurile, buticurile şi tarabele, fapt ce a pus în valoare clădirile construite între cele două războaie mondiale, potrivit primarului oraşului Sovata, Fülöp László Zsolt. „Noi ne mândrim cu perioada interbelică a staţiunii, cu anul 1920, când venea aici o clientelă destul de sofisticată, era un ambient nemaipomenit de a petrece timpul liber, se vede şi în construcţiile care au fost ridicate atunci. Noi încercăm să menţinem acest aspect arhitectural şi acel ambient, iar clientela să aprecieze aceste lucruri”, a declarat, zilele trecute, Fülöp László Zsolt, pentru Agerpres.

Edilul a precizat că toţi comercianţii au fost obligaţi să îşi ridice tarabele şi chioşcurile de pe trotuare şi să deschidă magazine în spaţiile din clădirile cu aspect interbelic de pe arterele principale, astfel încât trotuarele să rămână libere, iar turistul să nu fie agasat de insistenţele vreunui comerciant.

Potrivit lui Fülöp László Zsolt, preferinţele turiştilor s-au schimbat simţitor în ultimii ani, nu mai doresc chefuri şi muzică, ci recreere şi un contact permanent cu natura.

„Sovata este aparte, atât arhitectural, cât şi din punctul de vedere al naturii. Aerul este oxigenat, avem multă pădure (...) Drumul Sării, construit din fonduri europene în jurul Lacului Ursu, este vizitat în fiecare zi de foarte multă lume. (…) La sfârşit de săptămână, aici sunt şi peste 10.000 de turişti, deşi vremea a fost un pic cam rece”, a afirmat edilul Sovatei.

Primarul a arătat că Lacul Ursu din staţiunea balneoclimaterică Sovata a fost redeschis la mijlocul lunii iunie, întrucât acesta a ajuns la temperatura optimă pentru balneaţie.

Lacul Ursu, principala atracție a stațiunii mureșene, a împlinit recent 144 de ani, fiind cel mai mare lac helioterm din lume, cu cea mai mare concentraţie salină de pe planetă, având o temperatură de 29°C la suprafaţă şi de 41°C la adâncimea de 1,5 metri, cu o adâncime maximă de circa 3.000 de metri, potrivit datelor SC Balneoclimaterica SA Sovata.

Pe baza unor cercetări efectuate de Jozsa Andras, s-a stabilit că atât Lacul Ursu, cât şi zona respectivă deţin trei recorduri mondiale. Pe lângă faptul că este lacul helioterm cel mai mare şi mai cald din lume, al doilea record ar fi că este singurul lac cu apă sărată înconjurat de un munte de sare cu o vegetaţie bogată, datorită solului vulcanic care s-a depus în timp, iar al treilea record - este singurul lac natural din lume a cărui dată de naştere se cunoaşte cu precizie.

Jozsa Andras susţine că Lacul Ursu s-a format în 1875, pe data de 27 mai, la ora 11:00, pe locul unei păşuni pe care curgeau două pârâiaşe, care dispăreau într-o gaură săpată în muntele de sare. Potrivit acestuia, în urma unei ploi torenţiale, apele au antrenat fânul şi resturile vegetale de pe păşune, terenul s-a prăbușit, obturând gaura din muntele de sare, iar în acest fel s-a ajuns să se formeze lacul cu adâncimea de circa 3.000 de metri.

Ulterior, în zonă s-a dus vestea că apa lacului nou format tămăduieşte diferite boli de tip reumatismal, iar după mai bine de o jumătate de secol, în 1928, aici a fost înfiinţată prima bază de tratament. Au urmat baza de tratament de la Lacul Negru, în 1933, iar în 1973, cea de la Hotelul Sovata, actualul Hotel Danubius.

În urma cercetărilor efectuate, s-a stabilit că, pe la sfârşitul lunii iunie, temperatura Lacului Ursu poate să ajungă şi 50° C, la adâncimea de 1,5 metri, unde este termoclima lacului. Pentru conservarea căldurii apei, scăldatul este permis doar în anumite perioade ale zilei.