Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Speculaţiile despre criză afectează investiţiile

Speculaţiile despre criză afectează investiţiile

Data: 25 Feb 2009

▲ „BNR este pregătită să acţioneze pentru a preveni eventuale mişcări destabilizatoare ale cursului de schimb al leului“, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu ▲ Parlamentul a aprobat bugetul public pentru anul 2009, care prevede scăderea deficitului bugetar de la 5,2% la 2% din PIB, ceea ce arată că autorităţile nu vor să mai permită derapaje ale politicii fiscal-bugetare ▲

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a criticat modul în care analiştii economici şi presa reflectă criza pe care o tra-versează România. El a precizat că, deşi nu este adeptul perspectivelor optimiste, extrema opusă poate face rău economiei, afectând încrederea investitorilor. Pentru aceştia a avut, de altfel, un mesaj clar: BNR nu va lăsa în derivă moneda naţională. „Mai uşor cu criza pe scări! Am sărit în extrema cealaltă: deschid televizorul şi tot ce văd e criza, de dimineaţa până seara. Asta bineînţeles că îţi înrăutăţeşte şi anticipaţiile şi comportamentul social“, a declarat guvernatorul BNR. Isărescu avertizează că exagerarea efectelor crizei poate goni investitorii. El promite însă că Banca Naţională va apăra leul.

„BNR este pregătită să acţioneze pentru a preveni eventuale mişcări destabilizatoare ale cursului de schimb al leului. (...) Deprecierea excesivă a monedelor locale, care nu e justificată în raport cu fundamentele economice, poate crea mişcări destabilizatoare şi de aceea trebuie evitată“, a explicat guvernatorul Băncii Naţionale.

Mugur Isărescu nu a anunţat şi măsurile concrete prin care va salva leul de la o depreciere puternică. Specialiştii cred însă că BNR nu vrea să vadă cursul peste 4,3 lei pentru un euro. Isărescu a avut un mesaj şi pentru Guvern: să nu ia măsuri inutile, doar de dragul crizei. El a dat drept exemplu sprijinul acordat industriei auto şi construcţiilor. Guvernatorul BNR a vorbit şi despre posibilul credit extern pe care îl negociază în prezent România. Isărescu nu a spus nimic despre valoarea împrumutului, dar a precizat că sumele pe care le vom lua din interiorul Uniunii vor fi apropiate de cele pe care le vom lua de peste ocean.

Deprecierea leului generează inflaţie

De asemenea, Isărescu a mai declarat că deprecierea leului creează mai multă inflaţie şi adânceşte recesiunea. „Deprecierea leului crează mai multă inflaţie şi adânceşte recesiunea. Cursul valutar poate să creeze probleme mari economiei“, a afirmat guvernatorul BNR, adăugând că „avem analize aprofundate privind evoluţiile cursului de schimb valutar“. De asemenea, guvernatorul BNR a subliniat că „o creştere a preţurilor poa-te mări cererea pentru active financiare“. „Dacă deprecierea depăşeşte anumite cote şi nu are în spate o politică monetară tare - asta există - şi o politică fiscală tare, nu numai că nu contribuie la ajustarea balanţei de plăţi, dar creşte inflaţia, adânceşte recesiunea şi creează dezechilibre“, a spus Isărescu.

Subliniind că politica monetară a BNR este una „tare“, guvernatorul Mugur Isărescu a lăsat să se înţeleagă că politica fiscală ar fi punctul sensibil.

Recent, Parlamentul a aprobat bugetul public pentru anul 2009, care prevede scăderea deficitului bugetar de la 5,2% la 2% din PIB, ceea ce arată că autorităţile nu vor să mai permită derapaje ale politicii fiscal-bugetare.

Acesta a mai declarat că în perioada următoare sunt analizate efectele unui împrumut extern, deoarece, pentru România, nevoia de finanţare externă este mult mai mică decât a ţărilor din regiune.

Pe de altă parte, Isărescu a mai de-clarat că băncile centrale trebuie să atenueze mişcările distructive ale cursului de schimb, care sunt mai rele decât cele destabilizatoare. „Sunt de partea celor care consideră că există riscuri în regiune. Europa Centrală şi de Est este consi-derată subprime-ul Europei şi bineînţeles că percepţia este astfel creată. Există riscuri regionale în privinţa deprecierilor monedelor în raport cu euro, dar în România riscul a fost perceput ca fiind cel mai mare. Ne adresăm cu această ieşire publică riscului comun, dar menţionând particularităţile noastre“, a afirmat Isărescu.

„Nu am reuşit să vad dacă celelalte bănci centrale au făcut aşa cum a făcut BNR, datorită particularităţilor noastre - un inventar al liniilor de finanţare de la bănci-mamă pentru bănci-fiică - şi pun o întrebare clară legată de probabilitatea de reînnoire a liniilor de finanţare pe termen scurt“, a adăugat guvernatorul BNR.

Reînnoirea liniilor de credit de la băncile-mamă

Băncile-mamă din Europa de Vest îşi menţin angajamentele faţă de subsidiarele lor din Europa Centrală şi de Est, a mai spus Isărescu. „Ne bazăm pe reînnoirea liniilor de credit acordate de băncile din Europa Occidentală filialelor lor din Europa Centrală şi de Est“, a spus Isărescu. Acesta a explicat că reacţia rapidă a factorilor de decizie europeni a dus la o stabilizare a sistemului financiar. Isărescu a precizat că în ultimele zile au avut loc consultări între băncile centrale ale Cehiei, Ungariei, Poloniei şi României, pe tema evoluţiilor de pe pieţele valutare şi a deprecierii semnificative a monedelor locale. Consultările au fost determinate de faptul că monedele din zona Europei Centrale şi de Est, precum coroana cehă, forintul maghiar, zlotul polonez şi leul s-au depreciat semnificativ faţă de euro din cauza deficitelor de cont curent ale ţărilor din regiune, a dependenţei economiei acestora de export şi puternicei dependenţe a băncilor locale de băncile-mamă din Europa Occidentală. Guvernatorul Băncii Centrale a subliniat, de asemenea, că BNR este gata să acţioneze pentru a preveni mişcări destabilizatoare ale cursului de schimb al monedei naţionale.