Spitalele de stat: spații improprii, aparatură și personal insuficient

Curtea de Conturi a făcut o radiografie a sistemului spitalicesc public, din punctul de vedere al asigurării cu personal și al infrastructurii. Au fost analizate 310 spitale, iar principalele defi­ciențe constatate se referă la clădirile învechite și la inves­tițiile insuficiente. 68 de spitale îşi desfăşoară activitatea în ­imobile construite înainte de anul 1900, gradul mediu de ocupare al posturilor vacante de medici este de 70%, iar mai mult de jumătate din spitalele de stat nu dețin aparate de imagistică de tip CT sau RMN.

Raportul Curții de Conturi a analizat modul în care, în perioada 2014-2021, în unităţile sanitare cu paturi a fost asigurat personalul sanitar, precum şi starea infrastructurii specifice. Au fost documentate 310 spitale, din care 31 din reţeaua proprie a altor ministere și 279 aflate în coordonarea autorităţilor locale.

Analiza „relevă, în principal, acelaşi tip de deficienţe: unităţi sanitare care funcţionează în clădiri învechite, cu risc seismic, în spaţii improprii; investiţii insuficiente şi infrastructură subdezvoltată; disproporţia semnificativă dintre cheltuielile de personal şi cele de capital în defavoarea celor din urmă”, arată documentul.

Raportul constată, de asemenea, că „la nivelul Ministerului Sănătăţii nu se cunosc date cu privire la reţeaua spitalelor care funcţionează în subordinea altor ministere, nici despre medicii cu competenţe limitate”. Mai mult, datele ministerului nu sunt „într-o bază de date integrată şi nu sunt utilizate pentru a face corelaţii şi analize pe baza cărora să se poată lua decizii în sistemul sanitar”. 

În ceea ce priveşte imobilele, majoritatea au fost construite în perioada 1900-1970, 68 datând chiar dinainte de anul 1900, iar „din cauza vechimii şi structurii arhitecturale, multe dintre clădirile în care funcţionează spitalele nu mai corespund cerinţelor impuse de normativele actuale”. Cu excepţia Institutului Regional de Oncologie Iaşi şi a Spitalului Orăşenesc Mioveni, „în reţeaua spitalicească publică nu s-a construit nici o unitate sanitară cu paturi nouă, în perioada 2014-2021”, mai remarcă documentul, citat de Agerpres.

Referitor la personalul sanitar, reprezentanții autorității de audit recomandă crearea unei baze de date integrate cu posturile vacante pe specialităţi, reducerea discrepanţelor între regiuni ca număr de medici raportat la populaţie, precum și politici de flexibilizare a personalului şi introducerea unor criterii de performanţă. La nivel naţional, gradul mediu de ocupare al posturilor de medici a fost de 70%, al asistenţilor medicali de 84%, al personalului sanitar auxiliar de 76%.

În privința dotării cu aparatură, circa 46% din spitalele publice deţin echipamente de imagistică, numărul de CT-uri și RMN-uri crescând de 2,2, respectiv 3,3 ori în 2021 față de 2014. Însă, din totalul echipamentelor la finalul lui 2021, 26% dintre aparatele CT şi 17% dintre RMN-uri aveau durata normală de funcţionare depășită. (C. Z.)