Sprijin pentru cultivatorii de usturoi

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a așezat la aceeași masă, zilele trecute, producătorii de usturoi, importatorii și autoritățile pentru a căuta soluții de eficientizare a culturii usturoiului, care a pierdut tot mai mult teren în România din cauza importului masiv din alte țări. În urma întâlnirii a reieșit că există un interes crescut al comercianților de a încheia contracte ferme cu producătorii, mai ales în contextul în care românii caută tot mai mult produsele autohtone.

În cadrul discuţiilor au fost dezbătute aspecte referitoare la dificultăţile întâmpinate, cultivatorii de usturoi din zonele consacrate, respectiv Copălău - judeţul Botoşani, Teleorman, Dolj, Mehedinţi, Iaşi şi Timiş, specificând cu precădere costurile mari de producţie, deficitul de sămânţă din soiuri autohtone, gama de maşini şi utilaje necesare eficientizării acestei culturi, slaba asociere a micilor producători, valorificarea producţiei către piaţă, depozitarea, păstrarea şi ambalarea corespunzătoare, astfel încât să fie satisfăcute nevoile pieţei.

MADR are în vedere identificarea de soluţii pentru sprijinirea sectorului şi crearea de lanţuri de distribuţie, între producători şi comercianţi. În perioada următoare se va organiza o nouă reuniune la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru a stabili care sunt sarcinile ce revin fiecărui actor de pe filieră.

În România, suprafaţa cultivată cu usturoi în anul 2017 a fost de 9.936 hectare, cele mai multe suprafeţe fiind mici şi foarte mici, exploatate de ferme de familie şi mici fermieri.

Cel mai cunoscut soi de usturoi autohton este usturoiul de Copălău. Pentru a-l promova și proteja, Direcția Agricolă Boto­șani și producătorii din Copălău au declanșat anul trecut procedura de autorizare a Usturoiului de Copălău la nivel național și european, ca produs cu Indicație Geografică Protejată.

„Usturoiul de Copălău există din cele mai vechi timpuri și, cu siguranță, foarte mulți știu despre acest usturoi, dar nimeni până în momentul de față nu a avut această inițiativă de a promova acest usturoi la nivel național, ba mai mult, la nivel european”, spunea atunci directorul Direc­ției Agricole Botoșani, Cristian Delibaș, care atenționa, totodată, că procedura de autorizare poate dura chiar și trei ani.

Deși sufocat de importurile masive, cultivarea usturoiului românesc poate fi o afacere profitabilă. Un tânăr din Buzău, care a început să cultive usturoi în 2013, spune că, în ultimii ani, a obținut producții de usturoi foarte bune, deși nu are sistem de irigație.

Soiul de usturoi pe care îl folosește producătorul este „Alb românesc”, acesta fiind puțin pretențios, însă are o aromă deosebită.

„Important este să nu plantezi usturoiul de mai multe ori pe același loc, pentru că, în acest mod, îți pot apărea mulți dăunători care sunt greu de tratat. Eu recomand să se realizeze o rotație a culturilor la minim 3 ani”, a declarat, pentru StiriAgricole.ro, buzoianul Marius Lucian Cazan.

Fermierul spune, de asemenea, că, în anii în care precipi­tațiile au fost suficiente, a avut producții care au ajuns și la 5-6 tone la hectar.

„Acum 2-3 ani am avut niște experiențe mai puțin plăcute, în principal din cauza lipsei precipitațiilor. Însă, au fost niște ani cu recolte bune. Am ajuns la circa 5-6 tone la hectar”, a spus fermierul, potrivit sursei citate.

Valorificarea usturoiului se face cu ajutorul internetului, producătorul având o pagină de Facebook numită „Usturoi de Buzău”.

„La capitolul vânzare, pagina mea de Facebook - Usturoi de Buzău m-a ajutat foarte mult. Sunt contactat atât de comercianți, precum și de persoane fizice. Sunt unele zone în țară unde nu se găsește aproape deloc usturoi românesc, doar spaniol, chinezesc. Omul vrea să cumpere, dar nu are. Eu îl vând cu 12 lei/kg”, spune Cazan.