Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Stabilitatea preţurilor asigură creşterea economică
▲ „Dacă vindem valută, scoatem leii de pe piaţă şi lăsăm băncile fără lichidităţi“, susţine guvernatorul BNR, Mugur Isărescu ▲ Guvernatorul BNR a evidenţiat că ţările bogate, cu inflaţie scăzută, au mai mulţi bani cantitativ decât ţările cu inflaţie ridicată ▲
Stabilitatea preţurilor asigură creşterea economică, iar politica guvernamentală nu trebuie să ţină cont de exuberanţa pieţelor, a afirmat guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu (foto), la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, unde a susţinut conferinţa „Criza financiară internaţională şi provocările pentru politica monetară în România“. Mugur Isărescu a arătat că sunt anumite reguli în baza cărora o bancă centrală încearcă să asigure şi stabilitatea preţurilor, dar face acest lucru numai în acord cu deplina proprietate privată într-o economie de piaţă. Din punctul său de vedere, măsurile de politică monetară influenţează pieţele şi sunt comunicate într-o manieră mai mult sau mai puţin ambiguă. „În terminologia de specialitate, se spune că trebuie să se folosească ambiguitatea constructivă. Multe lucruri care în teoria şi practica monetară bat în stânga, în mentalul colectiv merg spre dreapta. Dar dacă veţi înţelege mai mult de 20% din ce vă voi spune, înseamnă că m-am exprimat greşit“, a spus, cu vădit amuzament, Mugur Isărescu, adăugând că l-a parafrazat pe fostul preşedinte al FED (Banca centrală americană - n.r.), Alan Greenspan. „Iniţial, am pregătit o temă plicticoasă de politică monetară pentru studenţi, cu referiri la ancora nominală şi politica monetară. Pe urmă m-am răzgândit şi m-am hotărât să fac, astăzi, la Cluj-Napoca, o dizertaţie ca să împac şi o parte din aşteptări, mai ales că ancora nominală în politica monetară nu este o temă uşor de predat studenţilor, are nevoie de puţină sare şi piper, pentru ca auditoriul să nu adoarmă. Totuşi, nu voi vorbi azi în mod special despre criză, cu atât mai mult cu cât în urmă cu câteva zile mi-am exprimat punctul de vedere, şi anume că s-a sărit calul în mediatizarea crizei şi nu ne face bine. Aşa că îmi menţin exprimarea cu „mai uşor cu criza pe scări“. Ieşirea din criză înseamnă mai multă seriozitate, muncă productivă şi coeziune socială“, a explicat Mugur Isărescu. „Dacă vindem valută, scoatem leii de pe piaţă şi lăsăm băncile fără lichidităţi“ Potrivit guvernatorului BNR, comunicarea cu publicul nu este un lucru tocmai uşor pentru o bancă centrală - dacă aceasta cumpără valută, mentalul colectiv spune că este bine: „Recent, o publicaţie din Bucureşti m-a şarjat, chestionând de ce nu am cumpărat mai mult de 10 miliarde de euro atunci când s-a putut, de pildă 20 sau 30 de miliarde, ca să avem acum valută suficientă. Dar se uită un lucru: când se cumpără valută, se tipăresc bani, adică se scoate o nouă emisiune. Iar a tipări bani este ceva rău în mentalul colectiv. Facem bine că achiziţionăm valută, facem rău că tipărim bani“. În opinia sa, este mai greu de înţeles ce a făcut Banca Naţională din anul 2000 până în prezent, pentru că „a cumpărat valută cu mâna stângă şi a sterilizat-o, în acelaşi timp, cu dreapta“. „Dacă vindem valută, scoatem leii de pe piaţă şi lăsăm băncile fără lichidităţi. În mentalul colectiv, este rău, pentru că se lasă băncile fără lichidităţi. Sunt voci care susţin că lucrul cel mai rău pe care l-a făcut BNR în luna octombrie a fost că i-a lăsat fără lei pe „bieţii bancheri“. Este foarte greu de arătat că BNR nu i-a scuturat pe bancheri ca să le ia lichiditatea şi că, în realitate, ei au dorit să cumpere valută contra lei, pe considerentul că nu au nevoie de lei“, a explicat Mugur Isărescu. Guvernatorul BNR a evidenţiat că ţările bogate, cu inflaţie scăzută, au mai mulţi bani cantitativ decât ţările cu inflaţie ridicată. „De regulă, unde este inflaţie galopantă, este şi sărăcie. Nu numai cantitatea fizică de bani este cea care determină nivelul preţurilor, dar şi viteza de circulaţie a banilor. Iar în momentul în care se rupe încrederea, creşte viteza de circulaţie a banilor, de frica devalorizării“, a punctat Isărescu, adăugând că într-o economie stabilizată există şi impresia că sunt mulţi bani pe piaţă.