Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
Stare de calamitate în agricultură din cauza secetei
▲ Ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, a susţinut că, în zilele următoare, ar putea declara starea de calamitate în agricultură ▲ Culturile de grâu, dar şi cele însămânţate în primăvară sunt afectate chiar şi în proporţii de 50% ▲ Previziunile sunt cu mult mai sumbre cu cât Agenţia Naţională de Meteorologie (ANM) anunţă pentru lunile iunie şi iulie temperaturi extrem de ridicate şi lipsa precipitaţiilor ▲ În prezent sunt afectate de secetă puţin peste un milion de hectare de culturi agricole, potrivit analizei ministerului ▲
23% din suprafeţele cultivate cu grâu şi secară sunt calamitate, au anunţat reprezentanţii ministerului Agriculturii. Potrivit directorului Daniel Botanoiu, în total, sunt calamitate peste un milion de hectare însămânţate cu cereale, din cele peste şapte milioane de hectare însămânţate. Din totalul de un milion, peste 600.000 de hectare sunt distruse sub 50%, iar 320.000 de hectare în proporţie de peste 50%. Previziunile nu sunt dintre cele mai bune, pentru luna iunie fiind anunţate temperaturi extreme care vor urca până la 40 de grade, iar ploile vor lipsi în marea majoritate a ţării. Potrivit ANM, în luna mai, temperatura va oscila puternic, cu valori de până la 30 de grade Celsius ziua şi până la -5 grade Celsius noaptea, în timp ce în iunie-august sunt aşteptate călduri peste limitele normale. Astfel, potrivit ANM, seceta va fi resimţită cel mai puternic în Dobrogea, cea mai mare parte a Munteniei şi estul Moldovei. Sârbu va declara starea de calamitate Ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, a declarat că va lua legătura cu Autoritatea Naţională de Meteorologie pentru obţinerea documentaţiei necesare în vederea declarării stării de calamitate din cauza secetei preconizate. În cazul în care se va declara calamitate, vor fi acordate despăgubiri, iar banii pentru această situaţie „ar trebui să existe în fondul special de intervenţie existent la Guvern“. Sârbu a spus că în zonele cu irigaţii nu se vor acorda despăgubiri, pentru că nu vor fi suprafeţe calamitate în acele zone. „Vom vedea în câteva săptămâni. Cert este că luna iunie a fost anunţată ca fiind o lună foarte secetoasă“, a mai spus Sârbu. Acesta a subliniat că în zonele unde există irigaţii nu vor fi probleme, în patru luni reuşindu-se reabilitarea sistemului de irigaţii aferent unei suprafeţe de 500.000 de hectare, de la 60.000 cât era la preluarea mandatului de ministru. Totuşi, sistemul actual de irigaţii nu este suficient pentru a rezolva problemele provocate de secetă. În ciuda secetei, preţul pâinii ar putea rămâne pe loc Seceta din acest an nu va duce la importuri de grâu şi nici la creşterea preţului pânii, a dat asigurări ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu. El a explicat că preţul pâinii este deja stabilit pe piaţa europeană şi deci nu are cum să crească. „Mai este un lucru pe care îl spun şi îi deranjează pe producătorii noştri interni. Nu cred că va mai exista în perioada următoare o criză a produsului. Şi atâta timp cât nu există o criză a unui produs, nu vor fi probleme din punct de vedere al consumatorului. Vom avea noi probleme, dacă nu vom reuşi să producem“, a afirmat Ilie Sârbu. Preşedintele federaţiei Agrostar, Niculae Ştefan, susţine că aproape patru milioane de hectare din cele şapte milioane de hectare arabile ale României vor fi afectate în această vară de secetă. Potrivit lui Ştefan, cele mai afectate zone vor fi cele din sudul ţării, estul Moldovei şi Dobrogea. De asemenea, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Cristian Hera, crede că aproximativ 50% din culturile de porumb şi floarea soarelui vor fi afectate de seceta din lunile mai-august, din cauza că acestea sunt obţinute cu hibrizi din import, care nu sunt adaptaţi la condiţii de secetă. Cristian Hera a mai spus că o măsură care poate fi luată în condiţii de secetă poate fi aplicarea apei de irigaţii în doze reduse, de 300-400 metri cubi la hectar, astfel încât să acopere o suprafaţă cât mai mare.