Agricultura contribuie cu 4-5% la Produsul Intern Brut, iar dacă se iau în calcul şi industria alimentară şi sectoarele conexe, ponderea în economie depăşeşte 10%, se arată în „Carta Albă a
State încă dependente de gazul rusesc
După ce preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat că va adopta sancţiuni „importante” asupra petrolului rusesc numai dacă și ţările europene fac acelaşi lucru, Slovacia şi Ungaria - principalele state vizate - au transmis, prin intermediul unor înalți oficiali, că vor rezista presiunilor de a renunța la gazele ruseşti până când Uniunea Europeană le va oferi surse alternative de aprovizionare.
Slovacia şi Ungaria, naţiuni fără ieşire la mare care se învecinează cu Ucraina, au depins din punct de vedere istoric de petrolul şi gazele ruseşti. După invadarea Ucrainei de către armata rusă în 2022, ambele au lansat mai multe iniţiative de diversificare, însă au primit și scutiri temporare de la sancţiunile UE vizând importurile de petrol rusesc, transmite Bloomberg. Slovacia, care se află chiar la capătul rutelor de aprovizionare care vin din Occident, importă aproximativ o treime din necesar din surse non-ruseşti prin conducta Adria, prin Balcani şi Ungaria, şi totodată a încheiat o serie de contracte flexibile cu furnizori occidentali.
Blocul comunitar discută în prezent o serie de propuneri de eliminare a importurilor de petrol şi gaze din Rusia, începând din ianuarie 2028, iar o interdicţie vizând încheierea de noi contracte pe termen scurt ar urma să intre în vigoare de anul viitor.
Potrivit unor declarații făcute la 12 septembrie la Bruxelles de secretarul american al energiei, Chris Wright, UE ar putea abandona gazele ruseşti în următoarele şase până la 12 luni, prin înlocuirea lor cu gaze naturale lichefiate din SUA, scrie Reuters. Chris Wright a avut o întâlnire pe această temă cu Dan Jorgensen, comisarul european pentru Energie. Jorgensen nu a fost la fel de optimist și s-a referit la renunţarea din 2028 la gazele rusești spunând că este un obiectiv ambiţios, asigurând ţările UE că nu se vor confrunta cu o explozie a preţurilor la energie sau crize de aprovizionare, între timp.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat recent că blocul comunitar analizează o renunţare mai rapidă la combustibilii ruseşti, în cadrul unor noi sancţiuni impuse Moscovei, fără a oferi detalii suplimentare. Acest nou set de sancţiuni ar avea nevoie de aprobarea unanimă a tuturor celor 27 de state membre. Ungaria şi Slovacia s-au opus până acum propunerilor vizând sancţionarea gazelor ruseşti şi, de aceea, UE a propus ca interzicerea completă să intre în vigoare din 2028.
Din estimările Bruxelles-ului, Europa ar urma să cumpere în acest an aproximativ 13% din necesarul său de gaze din Rusia, în scădere de la aproximativ 45% înainte de invazia rusească în Ucraina, în februarie 2022. Potrivit unei analize Reuters, Uniunea Europeană nu cumpără doar produse petroliere din Rusia, ci și alte mărfuri precum fier şi oţel sau îngrășăminte. (C.Z.)





