Bucureştenii vor putea avea un preţ corect la căldură în patru-cinci ani, odată cu investiţiile în CET-uri, schimbarea reţelelor şi diminuarea pierderilor, a declarat directorul general al ELCEN, Claudiu Creţu. Anul acesta au fost depuse proiecte de modernizare pentru trei CET-uri, iar investițiile ar trebui să înceapă în 2025. Sunt două piedici în calea funcționării normale a sistemului de termoficare: „accesul la finanţare şi birocraţia excesivă”, consideră șeful companiei.
State UE cu datorii care le depășesc PIB-ul
Ponderea datoriei guvernamentale brute în PIB în Uniunea Europeană a crescut, la finele trimestrului doi din 2024, până la 81,5%, de la 81,3% la finalul primului trimestru, arată datele Eurostat. În zona euro, era la 88,1% din PIB, comparativ cu 87,8% din PIB la finalul primului trimestru. Față de trimestrul doi din 2023, datoria guvernelor a scăzut atât în zona euro (de la 88,8% la 88,1%), cât şi în UE (de la 81,9% la 81,5%).
La finele trimestrului doi din 2024, țările cu cele mai mici datorii raportat la PIB erau Bulgaria (22,1%), Estonia (23,8%) şi Luxemburg (26,8%), iar statele cele mai îndatorate: Grecia (163,6%), Franţa (112,2%), Belgia (108%), Spania (105,3%) şi Portugalia (100,6%). România avea în trimestrul doi din 2024 o datorie de 51,1% din PIB, faţă de 48,8% în perioada similară din 2023 şi de 51,6% în trimestrul I din 2024.
În privința deficitului guvernamental înregistrat în 2023 în UE, s-a înregistrat o creștere la 3,5% din PIB față de 3,2% din PIB în 2022, iar în zona euro, la 3,6% din PIB de la 3,5% în 2022, potrivit Eurostat. Toate statele membre, exceptând Danemarca (3,3%), Cipru (2%), Irlanda (1,5%) şi Portugalia (1,2%), au raportat deficit guvernamental. Zece state au înregistrat deficite mai mari de 3% din PIB, cele mai ridicate fiind anul trecut în Italia (-7,2%), Ungaria (-6,7%) şi România (-6,5%), mai arată Eurostat.