Statele est-europene au intrat în iureşul crizei globale

▲ Europa de Est a fost cuprinsă încet, dar sigur, de criza financiară globală, preşedintele Băncii Europene pentru Dezvoltare, Thomas Mirow, avertizând că, de la căderea comunismului, nu a mai existat un moment dificil asemănător pentru economiile acestor state ▲ Franţa şi Marea Britanie încearcă să găsească soluţii pentru stoparea extinderii crizei la alte state, respectiv cele din Europa de Est ▲ Ucraina, statele baltice şi Ungaria sunt cele mai vulnerabile din punctul de vedere al BERD ▲

Statele cu economii emergente din Europa de Est se confruntă cu cea mai gravă criză de la căderea comunismului, a declarat preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Thomas Mirow (foto), într-un interviu acordat Reuters. „În mod cert, aceasta este cea mai gravă şi mai complexă criză cu care ne-am confruntat de la înfiinţare (în 1991, n.r.). Cred că oricine anunţă o dată la care lucrurile se vor rezolva nu este foarte responsabil“, a spus Mirow.

BERD a fost înfiinţată în 1991 pentru a ajuta fostele state comuniste din Europa Centrală şi de Est prin credite sau preluarea unor participaţii la companii de stat. Ca urmare a crizei financiare, banca se confruntă cu posibilitatea unei pierderi la anunţarea rezultatelor pentru anul 2008.

Banca nu va fi afectată grav de probleme, fiind una dintre cele mai bine capitalizate instituţii financiare, cu active de 33,6 miliarde de euro, din care 13,1 miliarde de euro lichidităţi şi 14,6 miliarde de euro capital la dispoziţie.

Instituţia a aprobat marţi intrarea Turciei pe lista statelor care beneficiază de sprijin, anunţând că va investi aproximativ 600 de milioane de dolari în această ţară până în 2010.

Până la această dată, opt state din estul Europei vor înceta să primească asistenţă din partea băncii, însă BERD va rămâne deschisă la cereri de ajutor din partea beneficiarilor, a adăugat Mirow. „Dacă după o evaluare a impactului crizei statele apelează la bancă, atunci este necesară continuarea angajamentelor“, a precizat şeful BERD.

Unele state prezintă semne clare de risc, a declarat Mirow. „Suntem foarte îngrijoraţi în privinţa Ucrainei, statele baltice sunt vulnerabile, iar Ungaria şi cel puţin un stat din Balcanii de Vest pot avea probleme“, a mai spus Mirow.

Ucraina, Serbia, Ungaria, Belarus şi Turcia sunt considerate printre statele care ar putea apela la sprijin din partea Fondului Monetar Internaţional.

Economia Ungariei, resuscitată de FMI, UE şi Banca Mondială

Fondul Monetar Internaţional (FMI), Uniunea Europeană (UE) şi Banca Mondială (BM) vor acorda Ungariei credite în valoare totală de 25,1 miliarde de dolari, destinate restabilirii încrederii în economia locală, afectată semnificativ de criza financiară globală, transmite Reuters. FMI a arătat că a ajuns la un acord cu Ungaria în privinţa unui program de creditare de 15,7 miliarde de dolari, în timp ce UE este pregătită să ofere fonduri de încă 8,1 miliarde de dolari, iar BM încă 1,4 miliarde de dolari.

Acordul este cel mai mare program internaţional de salvare a unei economii emergente acordat de la începutul crizei globale internaţionale şi este primul plan destinat unei ţări membre a UE. FMI a aprobat, în ultima săptămână, un acord de 2,1 miliarde de dolari pentru Islanda şi un plan de 16,5 miliarde de dolari pentru Ucraina. „Autorităţile ungare au dezvoltat un pachet de politici cuprinzătoare care vor susţine stabilitatea economică pe termen scurt şi vor îmbunătăţi potenţialul de creştere pe termen lung. În acelaşi timp, acordul este destinat restabilirii încrederii investitorilor şi temperării stresului cu care s-au confruntat pieţele financiare ungare în ultimele săptămâni“, a declarat directorul FMI, Dominique Strauss-Kahn.

Economia Ungariei a fost afectată grav de criza financiară, întrucât sistemul bancar local are un grad ridicat de expunere la finanţarea externă într-un moment în care investitorii se retrag din economiile în curs de dezvoltare din întreaga lume.

Summit european pentru combaterea crizei

Stoparea extinderii crizei financiare către economiile emergente din Europa de Est reprezintă „principala prioritate“ a Franţei şi a Marii Britanii, a declarat marţi premierul britanic Gordon Brown, înaintea unei întâlniri, la Versailles, cu preşedintele francez Nicolas Sarkozy, transmite AFP. „Principala noastră prioritate în acest moment este stoparea extinderii crizei la alte state, respectiv cele din Europa de Est, dacă apar probleme sau dacă trebuie luate măsuri“, a spus Brown.

Preşedintele Sarkozy a arătat că speră ca UE, a cărei preşedinţie este asigurată de Franţa, să majoreze fondurile destinate contracarării efectelor crizei. „Voi propune pe 7 noiembrie ca UE, care dispune de 12 miliarde de euro pentru a sprijini anumite state membre, să majoreze suma la cel puţin 20 de miliarde de euro pentru a întări capacitatea noastră de a combate criza“, a adăugat el.

Cei doi oficiali s-au întâlnit la Versailles pentru a pregăti summitul european programat pentru 7 noiembrie şi pe cel al statelor G20, care va începe la 15 noiembrie.