Statele NATO menţin deschisă comunicarea cu Moscova

Summitul aniversar NATO de la Washington s-a încheiat săptămâna trecută cu o Declarație finală în care se spune că „viitorul Ucrainei este în NATO”, care menționează importanța strategică pentru Alianță a regiunii Mării Negre și care cere Chinei „să înceteze să susţină material şi politic efortul de război rus”. Statele NATO sunt dispuse să menţină deschise canalele de comunicare cu Moscova pentru a diminua riscurile şi a preveni escaladarea războiului din Ucraina, mai arată documentul. 

Timp de trei zile, liderii celor 32 de ţări ale Alianţei reuniți în capitala americană şi-au înmulţit promisiunile de sprijin pentru Ucraina. „Un mare succes”, a declarat preşedintele Joe Biden, în vârstă de 81 de ani, la o conferinţă de presă după eveniment. Capacitatea fizică şi prospeţimea mentală a preşedintelui american, care candidează pentru un nou mandat la Casa Albă, nu au încetat să bântuie coridoarele gi­gan­ticului Centru de Convenţii unde a avut loc acest summit NATO la Washington, a comentat agenția France Presse.

La reuniune s-au luat decizii importante în favoarea Ucrainei. Aliaţii au anunţat transferul imi­nent de avioane F-16 fabricate în SUA, noi sisteme de apărare antiaeriană, un angajament financiar de cel puţin 40 de miliarde de euro în ajutor militar, înfiinţarea unei Misiuni de asistenţă pentru securitate şi instruire pentru Ucraina (NSATU) şi caracterul „ireversibil” al traiectoriei Ucrainei spre aderare. 

Volodimir Zelenski, invitat la summit, a declarat că speră că cele cinci sisteme Patriot promise de aliați vor ajunge în Ucraina „cât mai curând posibil” și a cerut ţărilor NATO să ridice restricţiile privind utilizarea armelor lor pe teritoriul Rusiei. Preşedintele ucrainean a mai spus că este încrezător că ţara sa va adera într-o zi la NATO, deşi statele aliate nu i-au adresat o invitaţie.

Liderii NATO şi-au exprimat, de asemenea, „îngrijorarea profundă” cu privire la „rolul decisiv” al Chinei în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. NATO acuză China că furnizează Rusiei echipamente cu dublă utilizare, civilă şi militară, cum ar fi microprocesoare, care îi permit să producă arme. Ministerul chinez de Externe a ripostat imediat, denunţând o campanie de „denigrare şi provocare” din partea aliaţilor.

În marja summitului, Casa Albă a anunţat că SUA vor desfăşura rachete cu rază lungă de acţiune pe teritoriul Germaniei din 2026, inclusiv rachete SM-6, Tomahawk şi arme hipersonice aflate în dezvoltare, care vor permite lovituri la o distanţă mai mare decât sistemele americane poziţionate în prezent în Europa. De asemenea, Franţa, Germania, Italia şi Polonia au anunțat intenția de a dezvolta în comun un nou tip de rachetă cu o rază de acţiune de peste 500 de kilometri.

Aceste anunţuri şi sprijinul sporit al NATO pentru Ucraina au fost văzute la Moscova ca o dovadă a implicării „directe” a NATO în Ucraina şi a revenirii la Războiul Rece. (C. Z.)