Comisarul desemnat de România, Roxana Mînzatu, propusă pentru portofoliul de vicepreşedintă executivă a Comisiei Europene pentru „oameni, competenţe şi pregătire”, a fost audiată marți seara la Bruxelles
Statele UE cer „de urgență” noi reguli privind migrația ilegală
Politica privind migrația ilegală a fost din nou principala temă de discuție a celor 27 șefi de stat și de guvern reuniți joi și vineri la Bruxelles. Mai multe state au cerut „de urgenţă” o lege care să accelereze expulzările, la finalul unor discuţii care au evidenţiat multe dezacorduri în rândul țărilor membre, potrivit AFP. Poloniei, confruntată cu un aflux de migranţi instrumentalizați, potrivit Varșoviei, de Rusia și Belarus în scopul destabilizării regiunii şi a întregii UE, i s-a aprobat decizia de a suspenda temporar dreptul la azil.
Consiliul European solicită acţiuni decisive, la toate nivelurile, pentru a facilita, creşte şi accelera returnările din Uniunea Europeană și „invită” Comisia Europeană să prezinte rapid „o nouă propunere legislativă”, arată documentul final al summitului de săptămâna trecută.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anticipat cererea celor 27 de lideri și a publicat lunea trecută, cu trei zile înaintea summitului, o scrisoare în care anunța că va prezenta o nouă propunere legislativă cu dorinţa de a „raţionaliza eficient procesul de returnare”. În acest scop, Bruxelles-ul propune să faciliteze expulzarea migranților ilegali, în special prin recunoaşterea reciprocă a deciziilor luate de statele membre, astfel încât „migranţii care fac obiectul unei decizii de a se întoarce într-o ţară să nu poată folosi în altă parte lacunele din sistem pentru a evita această întoarcere”. Mai puţin de 20% din deciziile de expulzare a migranţilor ilegali sunt urmate de efecte, a subliniat ea, promiţând, în acest sens, înăsprirea acordării de vize pentru statele recalcitrante, ca Bangladesh şi Ghana. Von der Leyen a mai propus dezvoltarea de relaţii „strategice” cu ţările de origine, indicând acordurile cu Libia şi Tunisia, care au redus cu 66% intrările ilegale în UE prin Marea Mediterană.
La reuniunea de la Bruxelles, mai multe ţări au solicitat revizuirea „directivei privind returnarea” din 2008, care armonizează, facilitează și accelerează returnările. O inițiativă similară de modificare a directivei a eșuat în 2018.
De asemenea, cei 27 au discutat pe larg despre „centrele de returnare” din țări non-UE, în care să fie transferați migranţii. O țară care a implementat deja această idee este Italia, care a semnat un acord cu Albania, unde au început să sosească primii migranţi arestaţi în apele italiene. Mai mulţi lideri europeni s-au distanțat de inițiativă, printre ei preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și premierul spaniol Pedro Sanchez.
Cererea pentru o nouă lege vine în timp ce numărul trecerilor ilegale de la granițele UE a scăzut cu 42% în primele nouă luni ale anului faţă de aceeaşi perioadă din 2023, potrivit Agenţiei de supraveghere a frontierelor Frontex. Tema migraţiei este însă împinsă constant pe agenda publică de la Bruxelles de partidele de extremă dreapta, în ascensiune în statele UE. (C. Z.)