Statele UE negociază posturile viitorului serviciu de diplomaţie

În perspectiva creării noului corp diplomatic al Uniunii Europene (Serviciul European pentru Acţiune Externă - SEAE), statele membre UE au început să negocieze pe furiş principalele poziţii, în condiţiile în care Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, Catherine Ashton, va prezenta la 17 martie diplomaţilor UE un proiect al organigramei SEAE, notează „EUObserver“.

Partea superioară a ierarhiei SEAE va cuprinde nouă posturi - un secretar general, doi secretari generali adjuncţi şi şase directori generali, potrivit unor surse diplomatice de la Bruxelles, citate de publicaţia amintită.

Cei 11 „reprezentanţi speciali“ ai Uniunii, precum Marc Otte pentru Orientul Mijlociu, se vor afla în directă subordonare faţă de baroneasa Ashton. Secretarul general al SEAE va lucra la Bruxelles şi va supraveghea activitatea celor 6 directori generali şi a mai multor componente autonome ale SEAE, cei doi secretari generali adjuncţi ai SEAE vor putea să o înlocuiască pe Catherine Ashton la reuniunile interne ale UE sau la evenimente internaţionale de nivel inferior.

Pentru funcţia de secretar general al SEAE, cele mai mari şanse le au ambasadorul Franţei în SUA, Pierre Vimont, secretarul general al MAE francez, Pierre Sellal, şi Christoph Heusgen, colaborator al cancelarului german Angela Merkel.

Atât Vimont, cât şi Sellal dispun de experienţă bogată în afacerile europene, ei fiind ambasadori ai Franţei la UE în anii 2000 şi 2008, în perioadele când ţara lor a deţinut preşedinţia semestrială a Consiliului UE, în timp ce Heusgen a fost principalul consilier politic al fostului Înalt Reprezentant al UE pentru politică externă Javier Solana. Un posibil secretar general adjunct al SEAE ar putea fi actualul ambasador al Suediei la UE, Christian Danielsson.

Şi la nivelul Comisiei şi al Parlamentului European circulă diferite variante de organigrame ale SEAE. Ţările noi membre ale UE încearcă să promoveze ideea unei competiţii deschise pentru ocuparea posturilor, însă este clar că cel puţin desemnarea titularilor celor nouă funcţii din partea superioară a ierarhiei diplomaţiei europene va fi o decizie politică.