Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
Statele UE trebuie să investească 50 de miliarde de euro în energie verde
▲ Oraşele europene sunt îndemnate să investească în tehnologii noi care să ducă la economisirea energiei, respectând, în acelaşi timp, mediul înconjurător ▲ Comisia Europeană a prezentat un proiect de viitor, realizat de mai multe servicii din cadrul Executivului comunitar, cuprins într-un document privind investiţiile în tehnologiile ce nu produc emisii de CO2 ▲ Pentru acest lucru însă s-a estimat un buget mai mare cu 50 de miliarde de euro pentru următorii 10 ani ▲
Comisia Europeană a prezentat un plan potrivit căruia europenii vor trebui să cheltuiască încă 50 de miliarde de euro în următorii zece ani pentru dezvoltarea de tehnologii care emit puţine gaze cu efect de seră, relatează europeanvoice.com. Efortul este unul uriaş dacă se ţine cont de faptul că, în prezent, investiţiile în aceste noi tehnologii se ridică la trei miliarde de euro pe an. Creşterea acestei sume se va face gradual, câte 8 miliarde anual. Bruxelles vrea ca guvernele naţionale şi companiile private să majoreze cheltuielile pentru energii regenerabile, nucleare şi pentru eficienţă energetică, pentru a reduce dependenţa Europei de energiile fosile. Pe lângă fermele eoliene şi cele solare realizate în largul mărilor, există planuri pentru reactoare nucleare de nouă generaţie şi tehologie de captare şi depozitare a dioxidului de carbon, care încă nu sunt disponibile pe piaţă. Şi pentru bioenergie sunt planuri în prezent, iar CE se aşteaptă ca aceasta să contribuie cu 14% la mixul de energii al Europei până în 2020. Planul cuprinde o nouă generaţie de ferme eoliene create în largul apelor adânci, care să poată rezista la condiţii meteo extreme (al căror cost să fie de 6 miliarde de euro între 2010-2020), o ţintă de generare a 15% din energia electrică a UE din panouri solare şi diminuarea costului acestei energii (investiţii de 16 miliarde de euro), planuri de a obţine 14% din energia UE din bioenergie până în 2020 şi cercetare pentru a doua generaţie de biocombustibili (investiţii de 9 miliarde de euro). În plus, sunt prevăzute investiţii de 2 miliarde de euro pentru a asigura tehnologii, astfel încât generarea de electricitate să corespundă cererii, de 13 miliarde de euro, pentru costruirea a 12 facilităţi pentru capturarea şi depozitarea CO2 până în 2015, de 7 miliarde de euro pentru realizarea a două reactoare nucleare de nouă generaţie pentru a testa tehnologii noi care nu sunt puse pe piaţă şi de 11 miliarde de euro pentru a îmbunătăţi cu 40% eficienţa energetică în oraşele europene selectate prin acest plan. Uniunea Europeană va trebui să improvizeze, întrucât resursele actuale nu sunt suficiente, au recunoscut responsabili din cadrul Comisiei. Dar povara nu trebuie lăsată în întregime pe umerii finanţelor publice, greu încercate astăzi din cauza crizei. Pe de altă parte, însă, pentru a mobiliza sectorul privat, trebuie găsite pârghiile necesare, susţine Executivul comunitar. Finlanda, ţară care a ales să investească în noi tehnologii încă din anii â90 când se afla în plină recesiune, este exemplul pe care Bruxelles îl dă acum tuturor pentru a-şi justifica demersul, în această perioadă de criză economică şi financiară, şi pentru a-i face pe toţi să înţeleagă că „da, se poate!“.