Statele UE vor da mai mulţi bani pentru bugetul comunitar

Comisia Europeană a cerut statelor blocului comunitar să-şi sporească angajamentele financiare naţionale cu până la circa 1,2% din PIB pentru a acoperi golul lăsat de Brexit în viitorul cadru bugetar multianual. În atenţia Comisiei Europene se află şi posibilitatea ca acordarea fondurilor europene să fie condiţionată de respectarea valorilor europene.

Opt state est-europene, inclusiv România, au fost de acord să-şi suplimenteze sumele alocate bugetului comunitar în viitorul cadru financiar multianual al UE, pentru a contribui astfel la acoperirea golului creat de Brexit, s-a anunţat după o reuniune ministerială desfăşurată la Budapesta, informează agenţiile Reuters şi MTI. Alte două state, Austria şi Olanda, se opun majorării contribuţiilor, sugerând că „dacă UE devine mai mică, nu se poate ca bugetul să fie mai mare”, aceasta fiind declaraţia ministrului austriac responsabil cu afacerile europene, Gernot Blumel.
Miniştrii din Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Croaţia, Bulgaria şi România s-au întâlnit în capitala ungară cu comisarul european pentru buget Guenther Oettinger.

Dacă iniţial propunerea de suplimentare a contribuţiilor se cifra la 1,1% din PIB, la o conferinţă de presă susţinută miercurea trecută alături de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, comisarul Gunther Oettinger a anunţat că se va solicita creşterea contribuţiilor naţionale cu până la circa 1,2% din PIB pentru a putea planifica politici comunitare cu „valoare adăugată”, politici pe care le va detalia într-o comunicare ce va fi prezentată pe 2 mai.

Principala sursă de venituri a bugetului comunitar este furnizată de plata de către statele membre a unui procent uniform din PIB-ul lor. Deşi va ieşi din UE în martie 2019, Marea Britanie - contributor net la bugetul UE - a promis că îşi va onora obligaţiile faţă de bugetul comunitar până în anul 2020, ultimul an al actualului cadru financiar multianual. Dar apoi Brexitul va lăsa în bugetul comunitar un gol financiar pe care Oettinger l-a evaluat în declaraţia dată miercuri la 15 miliarde de euro pe an.

Comisarul a susţinut că pierderea contribuţiei Marii Britanii odată cu Brexitul va impune reduceri considerabile pentru aproape toate politicile europene. Totuşi, Oettinger a estimat că în viitorul cadru bugetar multianual al UE pentru perioada 2021-2027 trebuie protejate programele cu „valoare adăugată”, printre care a menţionat migraţia, protecţia frontierelor, cercetarea şi dezvoltarea.

Oettinger a avertizat că în cazul în care statele membre nu-şi vor suplimenta contribuţiile pentru bugetul UE va fi nevoie de reduceri la capitolele care au nevoie de finanţări substanţiale, precum Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună, iar acest aspect îngrijorează ţările est-europene, informează agenţia EFE.

În atenţia Comisiei Europene se află şi posibilitatea ca, pentru a exercita presiuni asupra ţărilor despre care aceasta consideră că încalcă statul de drept şi independenţa justiţiei, cum este cazul Poloniei, acordarea fondurilor europene să fie condiţionată de respectarea valorilor europene. Oficiali polonezi au sugerat însă luna trecută că Polonia ar putea bloca bugetul multianual al UE dacă se va încerca o astfel de condiţionare.

Toate opţiunile prezentate de Comisia Europeană vor fi dezbătute de şefii de stat şi de guverne la reuniunea din 23 februarie.

„Un buget nu este un exerciţiu contabil, ci o reflecţie a priorităţilor şi a ambiţiilor, care traduce viitorul în cifre. Prin urmare, să discutăm mai întâi despre ce fel de Europă ne dorim. Ulterior, statele membre vor trebui să îşi susţină ambiţiile cu finanţarea necesară. Trebuie să înţelegem cu toţii că, în discuţiile care ne aşteaptă, nu vom mai putea continua ca până acum”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.