Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Statutul istoriei și al istoricului la un secol de la Marea Unire

Statutul istoriei și al istoricului la un secol de la Marea Unire

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Un articol de: Prof. dr. Dorin Stănescu - 30 August 2018

Iașiul găzduiește de ieri, 29 august, și până în 2 septem­brie 2018, Congresul Isto­ri­cilor Români, eveniment aflat la a doua ediție. Organizat sub auspiciile Universității „Alexandru Ioan Cuza” și sprijinit financiar de Primăria Municipiului Iași, congresul este loc de întâlnire pentru aproape 400 de istorici, printre care și străini. În cele trei zile vor fi dezbătute subiecte diverse din domeniul istoriei, întâlnirea fiind structurată pe secțiuni, mese rotunde, lansări de carte, expoziție de fotografii ale Iașiului în anii Marelui Război.

Un aspect notabil al congresului este faptul că se regăsește și tematica istoriei Bisericii, cu o abordare chiar consistentă, mai exact, va fi tratată în nu mai puțin de cinci secțiuni. Astfel, vor fi acoperite diverse perioade istorice ale vieții Bisericii: peisajul ecleziastic medieval în Transilvania, Moldova și Țara Românească; Biserica, statul și societatea în România interbelică; personalități ale vieții ecleziastice în epoca Marii Uniri; Biserica și frontul de acasă în vreme de război; preoțimea românească în timpul Marelui Război. Se cuvine să remarcăm faptul că mare parte a dezbaterilor istoricilor se află sub auspiciile Centenarului Primului Război Mondial și al Marii Uniri. De altfel, acest congres este o excelentă ocazie pentru un bilanț al realizărilor istoriografiei româ­nești care a investigat epoca 1914-1919, dar și o oportunitate pentru viitoare proiecte ce vor conduce la avansul cercetării științi­fice și al cunoașterii în acest domeniu atât de generos.

Congresul a fost deschis cu prelegerea președintelui Academiei Române (AR), Ioan Aurel Pop, intitulată „Statutul istoriei și al istoricului la un secol de la Marea Unire”. „E bine să ne gândim la țara aceasta ca la un întreg. Rezultatul acestor întâlniri e multiplu și sper să fie peren”, a spus academicianul istoric. Răspunsul său la întrebarea „de ce ne întâlnim noi istoricii?” a fost acela că „este bine să ne ținem de neamuri, ne-am cam frânt între noi de multe decenii și am uitat de o expresie devenită pentru unii odioasă, breasla istoricilor. Poate că în românește nu sună cum ar trebui cuvântul meserie, dar a fi istoric e o meserie, și nu e una simplă, chiar dacă unii ar vrea să o vada inexistentă. (...) E bine ca la fiecare doi ani să dăm seama de ale noastre câte am scris, adică să ne mărturisim unii altora faptele bune și păcatele pentru ca să mergem mai departe, pentru că istoria este o formă de cu­noaștere fundamentală a vieții oamenilor. Dacă noi refuzăm să cunoaștem viața oamenilor, devenim săraci, firavi și ajungem în bătaia vântului”.

Acest congres are o semni­ficație specială, afirmă Ioan Aurel Pop, 2018 având semnificația Centenarului „care nu este al României, nici al românilor, ci pur și simplu al Marii Uniri”, iar acel moment sublim de acum 100 de ani nu trebuie uitat. „Unii chiar cred că România s-a format acum 100 de ani, că dacă nu ar fi fost războiul nu s-ar fi făcut nimic. Alții zic că ne-au ajutat vecinii... că Lenin ori președintele Wilson, alții spun că intelectualii și politicienii au făcut unirea și, prin urmare, România e inventată de ei, alții spun că Unirea a făcut-o norocul. Nici nu mă mir prea tare, pentru că în peisajul de astăzi, dacă urmăriți, istoria noastră este calificată de către unii o rușine perpetuă și de către alții o glorie eternă”, a punctat președintele AR. În opinia sa, „Unirea a făcut-o poporul român, dacă uităm în Anul Centenarului de subiect și ne referim la obiecte, contexte, uităm că poporul acesta a fost subiectul Marii Uniri cu particu­la­ritățile fiecărei provincii care s-a unit. (...) Nu există pe lumea asta popoare inferioare sau superioare...”

Este de menționat faptul că Iașiul este un caz singular în țară, având în vedere că în cadrul municipalității funcționează un Departament Centenar condus de prof. univ. dr. Daniel Șandru, care are un bogat program de acțiuni și manifestări dedicate Centenarului.