Strategie naţională pentru reducerea risipei de hrană

În aceste zile, la Palatul Parlamentului se desfăşoară două evenimente majore ale Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură. 

Anual, în România se înregistrează pierderi de alimente de peste 179 de kilograme pe cap de locuitor, mai mult decât media europeană, astfel că autorităţile anunţă că se impune întocmirea unei strategii naţionale pentru reducerea pierderilor şi a risipei de hrană. „Nu avem deocamdată cifre foarte multe, dar România are o pierdere mai mare de 179 de kilograme pe cap de locuitor, cât se înregistrează anual la nivel european. În perioada ime-diat următoare vom avea cifrele exacte de la grupul de lucru format anul trecut cu Ministerul Mediului, în care ne propunem, pe lângă identificarea cifrelor exacte şi a unor soluţii, şi elaborarea unei strategii naţionale în acest sens“, a spus ministrul agriculturii, Daniel Constantin, la lucrările Comisiei Europene pentru Agricultură a FAO.

În perioada 29 martie - 4 aprilie 2014, la Palatul Parlamentului se desfăşoară lucrările celei de-a 29-a Conferinţe Regionale a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) pentru Europa şi Asia Centrală şi ale celei de a 38-a sesiuni a Comisiei Europene pentru Agricultură a FAO, evenimente la care participă în jur de 350 de persoane din 55 de ţări.

Ministrul a precizat că risipa de alimente este o problemă care preocupă România, la fel cum se întâmplă şi la nivel global, „pentru că o treime din ceea ce se produce se pierde şi nu ajunge la consumatorul final“. „În primul rând, se pierde o dată când consumăm, se pierde pe raft pentru că produsele expiră, dar sunt şi pierderile tehnologice în procesul de fabricaţie. Şi aici procentul este aproximativ egal, de aceea pierderile nu sunt numai pe consum, ci şi pe partea de procesare. Faptul că la nivel european fiecare locuitor are o risipă de alimente de 179 de kilograme trebuie să ne dea de gândit, dacă nu cumva politicile europene sau mondiale şi naţionale nu ar trebui să fie schimbate, nu ar trebui să fie stimulative, în sensul eliminării acestei risipe consistente“, a subliniat şeful MADR, citat de Agerpres.

Potrivit datelor Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), peste 1,3 miliarde de tone de alimente sunt risipite anual în lume, ceea ce reprezintă o treime din producţia de alimente la nivel mondial şi costuri de 750 de miliarde de dolari, într-o lume în care 842 de milioane de persoane se confruntă cu foametea, malnutriţia şi insecuritatea alimentară. De asemenea, această risipă reprezintă un prejudiciu şi pentru mediu, pentru că, în fiecare an, hrana produsă fără a fi consumată înghite un volum de apă echivalent cu debitul anual al fluviului Volga din Rusia şi este vinovată pentru aducerea în atmosferă a 3,3 gigatone de gaze cu efect de seră, relevă datele FAO.

România înregistrează în prezent o risipă de alimente de cinci milioane de tone, în timp ce în UE ajunge la gunoi, anual, o cantitate de aproximativ 90 de milioane de tone de alimente.  (Oana Nistor)