Strategie pentru combaterea tăierilor ilegale de pădure

▲ Ministrul Atillla Korodi susţine că Ministerul Mediului va elabora o strategie pentru combaterea tăierilor ilegale de arbori din pădurile României ▲ Potrivit ministrului, nu mai este de ajuns aplicarea de amenzi, ci devine necesară confiscarea mijloacelor de transport folosite la furt ▲ În ceea ce priveşte acţiunile de reîmpădurire, el a spus că o parte din suma provenită din taxa pe poluare aplicată autovehiculelor va fi folosită în acest scop ▲

Autorităţile de mediu vor elabora o strategie în domeniul tăierilor ilegale de pădure, care va fi înaintată Guvernului, întrucât problema scapă deja de sub posibilităţile noastre de reglare, a declarat ministrul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Attila Korodi. El a precizat că la sfârşitul lunii a avut loc o acţiune în judeţul Harghita, realizată împreună cu corpul de control al ministrului Agriculturii, cu jandarmeria şi cu poliţia, în urma căreia au fost închise câteva gatere şi confiscate camioane cu lemne. „În judeţul Harghita, chiar acum o săptămână jumătate am făcut o acţiune împreună cu corpul de control al ministrului Agriculturii, cu jandarmeria, cu poliţia. Am închis câteva gatere, am confiscat camioane cu lemne. Ştim care sunt zonele de acolo, ceea ce este o problemă, iar aici abordarea nu depinde numai de noi, depinde şi de instituţii specifice ale României. Prea multe sunt implicate în aceste afaceri cu lemne. Nu atât localnicii. Localnicii le taie. Dar cei care le duc mai departe - şi aici vorbesc de poliţie - procuratură. Şi ceea ce spun, chiar eu personal pot să afirm oriunde şi oricând. Pentru că e o problemă de boală naţională“, a afirmat Korodi.

El a spus că a început să se ocupe de problema tăierilor ilegale de pădure de aproape patru luni, după ce a făcut o vizită într-o zonă unde a văzut „ce înseamnă să furi lemne“. „Dar nu că se duce domnul Gheorghe şi taie un brad pentru el, ci vorbim de tractorişti care rup un hectar de pădure noaptea. Lucrurile astea se întâmplă în zeci de locuri în România. Şi am început să fac analize şi am ajuns la ceea ce am făcut în Harghita. Descinderea aceea a fost tocmai ca să ne confirmăm anumite lucruri“, a precizat Korodi.

Amenzile nu sunt suficiente

Potrivit ministrului, nu mai este de ajuns aplicarea de amenzi, ci devine necesară confiscarea mijloacelor de transport folosite la furt, mai ales că s-au găsit destule modalităţi pentru a nu se aplica legea potrivit căreia, într-un oraş, dacă foloseşti la un furt o maşină, aceasta ţi se confiscă. În opinia acestuia, acea parte din lege va trebui regândită, de ajutor urmând să fie şi Codul silvic, aflat în prezent în Parlament. Totodată, el crede că cei care se ocupă de aceste cazuri de tăieri ilegale de pădure şi de controalele la nivel local trebuie încurajaţi, iar procurorii şi poliţiştii despre care sunt semnale că ar fi implicaţi în astfel de lucruri să fie traşi la răspundere. „Garda de Mediu dă în judecată penal foarte mulţi oameni şi de foarte puţine ori câştigă. Pentru că unii spun: da, a fost o greşeală din partea omului, îi dă o contravenţie şi pleacă acasă fără probleme. Şi în silvicultură e acelaşi lucru. Prindem omul care fură trei metri cubi de lemne într-o noapte cu tractorul, dar trei metri cubi de lemne nu e o valoare foarte mare. Dar dacă ne uităm că în fiecare zi face lucrul acesta, este o valoare imensă. Şi atunci, spune judecătorul, după ce se uită pe cazul făcut de procuror: păi, valoarea nu e atât de mare, dăm o contravenţie“, a explicat Attila Korodi.

Acţiuni de reîmpădurire

În ceea ce priveşte acţiunile de reîmpădurire, el a spus că o parte din suma provenită din taxa pe poluare aplicată autovehiculelor va fi folosită la reîmpăduriri. Astfel, Administraţia Fondului pentru Mediu va aloca spre sfârşitul anului în jur de 80 de milioane de euro pentru reîmpăduriri. „E imens, când vorbim că un hectar împădurit înseamnă 80 de milioane de lei. 100 de milioane lei, dacă cinci ani oferim mentenanţă, gospodărirea acelei recultivări. Aşa că fonduri din fericire au început să fie identificate. Şi cred că am făcut un gest foarte bun, pentru că privaţii nu prea au fost finanţaţi să reîmpădurească pădurile. Şi trebuie să vorbim şi de un lucru: foarte multe păduri retrocedate, înainte de retrocedare au fost rase“, a adăugat ministrul Mediului. De asemenea, el a spus că „trăim în condiţii foarte vitrege“ din punct de vedere al poluării, România având perioada de tranziţie stabilită până în 2018. Acest an - 2018 - a fost stabilit pentru că sunt foarte multe probleme care nu pot fi soluţionate foarte repede, respectiv investiţii în industrie, în infrastructură, adaptarea managementului oraşelor, al localităţilor şi managementul transporturilor etc.