Sub 100 de mii de absolvenţi de liceu cu diplomă de Bac

Anul acesta marchează o premieră în învăţământul preuniversitar de după 1989: numărul absolvenţilor de liceu cu diplomă de bacalaureat, obținută în această vară, a scăzut sub pragul de 100 de mii. Nu doar scăderea demografică a dus la înregistrarea acestei cifre, ci și slaba pregătire a absolvenţilor de liceu.

În ultimii ani, rata de promovare a bacalaureatului a scăzut dramatic, de la un procent de 84%, în 2004 și 2005, la 66,7% în acest an, după examenul din vară. În urmă cu cinci ani, când au fost introduse pentru prima dată camerele video în sălile de examen, doar 45% dintre absolvenţii de liceu reuşeau să promoveze examenul de maturitate. În acest an, pentru prima oară în ultimii 26 de ani, numărul absolvenţilor de liceu cu diplomă de bacalaureat, obținută în sesiunea din vară, este sub 100 de mii. De săptămâna viitoare, se va desfăşura o a doua sesiune a examenului pentru cei care nu au promovat la sesiunile anterioare. Acest lucru reprezintă o reală provocare pentru universităţi, în condiţiile în care, în anii trecuţi, numărul absolvenţilor cu diplomă de bacalaureat era de aproximativ 200 de mii. Astfel, nu este de mirare că după admiterea din luna iulie nu s-au ocupat locurile la diferite specializări universitare. „Anul acesta vom avea sub 100.000 de absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat. Este o provocare, iar deja universităţile româneşti simt acest lucru. Eu provin dintr-o universitate care a reuşit să-şi ocupe toate locurile de studii cu licenţă şi masterat chiar din primele zile la admitere, ceea ce nu s-a întâmplat la multe universităţi din ţară. Iar acest lucru va constitui, din ce în ce mai mult, o problemă de cantitate, mai ales că pentru 2020 ne-am propus să avem un anumit procent al absolvenţilor de învăţământ superior, care oricum e mult sub țintele UE”, a declarat Sorin Câmpeanu, preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor din România, la deschiderea celei de-a XI-a ediţii a Forumului Organizaţiilor Studenţeşti din România, ce se desfăşoară în perioada 8-16 august la Galaţi.

Prezent la eveniment, ministrul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Mircea Dumitru, a confirmat problema demografică, însă a precizat că aceasta nu poate fi rezolvată de universităţi sau de ministerul pe care îl conduce. Totuşi, ministrul a apreciat că universitățile, având autonomie, vor fi în măsură să-şi gestioneze bugetele şi profilurile, chiar dacă unele specializări vor dispărea în detrimentul altora, care sunt solicitate pe piaţa muncii. „Unele specializări dispar, altele apar, este un proces firesc, natural, nu ministerul este cel care ia decizii aici şi suntem convinşi că anumite specializări, aflate acum în oarecare declin, pot să fie cerute peste câţiva ani”, a subliniat Mircea Dumitru, citat de Agerpres.

Totuşi, nu doar declinul demografic a dus la scăderea numărului de absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat, ci şi pregătirea slabă a acestora. Datele oficiale arată că, dacă la începutul anilor 2000 procentul de promovabilitate la bacalaureat depăşea 80% (2004 - 84,61%, 2005 - 84,66%, 2006 - 80,48%), în sesiunea de vară din acest an au promovat examenul doar 66,7% dintre absolvenţi. În 2011, când au fost introduse pentru prima dată camerele video în sălile de examen, doar 45% dintre absolvenţii de liceu au reuşit să promoveze examenul de maturitate. Anul următor liceenii cu diplomă de bacalaureat au fost încă şi mai puţini, respectiv 44,3%, abia din 2013 procentul urcând uşor. Problemele cu care se confruntă mediul academic, respectiv studenţii din întreaga ţară vor fi discutate, în aceste zile, la Galaţi, în cadrul forumului amintit. Atelierele de lucru vor aborda subiecte precum căminele studențești, cantinele universitare, taxele aplicate studenților, reducerile de care beneficiază (sau ar trebui să beneficieze) studenții, serviciile de orientare și consiliere în carieră, învățământul centrat pe student, formarea cadrelor didactice, asigurarea calității educației, etica, integritatea și buna guvernanță în instituțiile de învățământ superior, internaționalizarea învă­țământului superior sau funcționarea caselor de cultură ale studenților, după cum informează Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România.