Summitul de la Copenhaga s-a încheiat fără un acord ferm

Mult aşteptatul summit pe probleme climatice s-a încheiat nu tocmai fericit pentru militanţii unui mediu curat. Deşi a beneficiat de prezenţa a numeroşi lideri ai Planetei, între care preşedintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, acordul final „are ambiţii reduse şi este lipsit de un cadru coercitiv“, astfel că foarte multe state şi-au declarat dezamăgirea. „Conferinţa ONU de la Copenhaga nu a fost la înălţimea speranţelor“, a titrat la unison presa europeană.

Acordul de la Copenhaga permite pentru prima dată angajarea ansamblului marilor ţări poluante, industrializate şi emergente, în lupta împotriva schimbării climatice, dar cu ambiţii reduse şi fără un cadru coercitiv, informează AFP. Principalele puncte ale acordului prevăd creşterea temperaturii medii a planetei, care va trebui menţinută sub 2 grade Celsius faţă de nivelurile preindustriale. Dispoziţia nu este însoţită însă de nici o garanţie, acordul nemenţionând împărţirea la doi a emisiilor poluante până în 2050.

Totuşi, în acord se stipulează faptul că, până 31 ianuarie, ţările industrializate trebuie să-şi comunice obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în perspectiva anului 2020, iar ţările în curs de dezvoltare să anunţe acţiuni de atenuare a emisiilor proprii. Nici un obiectiv în cifre nu a fost înscris în text.

Angajamentele ţărilor industrializate trebuie să fie măsurabile, notificabile şi verificabile (regulile MRV) pentru a corespunde realităţii, ţările în curs de dezvoltare urmând a comunica, la fiecare doi ani, informaţii asupra politicilor lor naţionale, oferind elemente pentru a deschide calea unor „consultări şi analize internaţionale“, respectând „suveranitatea lor naţională“ - concesie făcută Chinei.

Doar măsurile beneficiind de sprijin internaţional, financiar sau tehnologic vor fi supuse regulilor MRV, stipulează cel mai dur punct al negocierilor.

Acordul nu prevede un cadru coercitiv

Un ajutor imediat de 30 de miliarde de dolari pe parcurs de trei ani (2010-2012) trebuie să susţină adaptarea ţărilor în curs de dezvoltare la impactul supraîncălzirii, el fiind prioritar pentru cele mai vulnerabile, precum Africa şi insulele mici.

Din 2013 până în 2020, ţările dezvoltate se angajează să mobilizeze progresiv până la 100 miliarde de dolari. Aceste fonduri vor proveni din „surse variate“, publice sau private, bilaterale sau multilaterale, inclusiv finanţări inovatoare (fără a evoca vreo taxă specială).

Potrivit acordului, se va crea un „Fond Verde pentru Climă“ pentru susţinerea de proiecte în ţările în curs de dezvoltare, precum reducerea emisiilor sau protejarea pădurilor.

În ceea ce priveşte constrângerea juridică, protocolul de la Kyoto rămâne singurul instrument legal împotriva încălziri, care nu vizează însă decât o treime din emisiile mondiale. La Copenhaga s-a decis că la viitoarea conferinţă din Ciudad de Mexico, ce se va desfăşura la sfârşitul anului 2010, nu se va urmări adoptarea unui nou tratat coercitiv.

Liderii lumii, între speranţă şi dezamăgire

Acordul încheiat vineri, în cadrul summitului de la Copenhaga privind schimbările climatice, a fost aprobat în plenul Conferinţei Naţiunilor Unite, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, declarând că documentul constituie „o primă etapă esenţială“ în lupta împotriva încălzii globale. „Nu este tot ceea ce speram, dar această decizie a Conferinţei este o etapă esenţială“, a declarat Ban Ki-moon.

Acordul de la Copenhaga, care prevede limitarea încălzirii globale la 2 grade Celsius, a fost încheiat vineri seara de şefii de stat din circa 30 de ţări industrializate şi emergente, apoi adoptat sâmbătă printr-o procedură specială în cadrul lucrărilor în plen ale conferinţei.

Uniunea Europeană a susţinut că documentul nu răspunde ambiţiilor sale, informează AFP. „Nu este un acord perfect, unul de natură să răspundă la ameninţarea climatică“, a apreciat premierul suedez, Fredrick Reinfelt, a cărui ţară asigură în prezent preşedinţia UE, adăugând că „este, totuşi, un punct de pornire de la care trebuie construit“.

Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a estimat la rândul său că acordul „este sub aşteptările“ UE. „Progresele nu au fost facile şi ştim că doar aceste progrese sunt insuficiente“, a recunoscut preşedintele american, Barack Obama. „Dar acordul va permite fiecărei ţări să arate ce a făcut. Vom şti cine respectă şi cine nu respectă obligaţiile reciproce fixate la Copenhaga“, a adăugat el, recunoscând că un acord cu angajamente restrictive legal va fi „foarte dificil“ de obţinut şi va lua timp.

UE regretă în special absenţa unui obiectiv ambiţios şi constrângător în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. UE, aminteşte AFP, a decis în mod unilateral să îşi reducă emisiile cu 20% până în 2020 faţă de nivelul din 1990 şi să treacă la 30%, în funcţie de angajamentele altor ţări.

Pe de altă parte, China, cel mai mare emiţător de gaze cu efect de seră din lume, a lăudat duminică rezultatul conferinţei istorice a ONU privind clima, care s-a încheiat la Copenhaga cu un acord de compromis, informează Associated Press.

Convorbirile internaţionale privind clima au avut rezultate „semnificative şi pozitive“, a afirmat într-o declaraţie, la Beijing, ministrul chinez de Externe, Yang Jiechi.

Conferinţa de la Copenhaga se încheie cu un „mare eşec“, tritra chiar înainte de finalul summitului cotidianul spaniol „ABC“, în timp ce britanicii de la „The Independent“ acuză: „China răscumpără lumea“, subliniind faptul că Beijingul refuză să-şi asume responsabilitatea de nouă ţară poluantă.