Summitul împotriva foametei, de la Roma, a strâns promisiuni de 6,5 miliarde de dolari

Mult aşteptatul summit împotriva foametei, desfăşurat sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), s-a încheiat cu o declaraţie finală care nu a mulţumit pe toată lumea. Participanţii s-au angajat că asigure „securitatea alimentară şi să reducă la jumătate numărul persoanelor subalimentate, cel târziu până în anul 2015“. Angajamentele luate la sfârşitul întâlnirii la nivel înalt de către ţările participante au primit suficiente critici, summitul FAO de la Roma fiind caracterizat de asociaţiile umanitare ca fiind „un pas important, însă insuficient pentru reducerea crizei alimentare mondiale“. Întâlnirea la nivel înalt a permis ţărilor dezvoltate şi instituţiilor bancare să colecteze 6,5 miliarde de dolari sub formă de promisiuni de donaţii pentru lupta împotriva foametei şi sărăciei, mai puţin de o treime decât necesarul vehiculat de FAO.

Muritorii de foame din ţările slab dezvoltate nu au fost cu totul salvaţi de mai marii lumii, adunaţi, la Roma, cu ocazia summitului FAO.

După câteva zile de discuţii aprinse pe stomacul gol, liderii fiind trecuţi pe un regim alimentar de austeritate, la finele summitului s-a redactat un text prin care participanţii s-au angajat să asigure „securitatea alimentară şi să reducă la jumătate numărul persoanelor subalimentate cel mai târziu până în anul 2015“, în pofida crizei alimentare mondiale. Directorul general al FAO, Jacques Diouf, estimase anterior că, „potrivit tendinţelor observate în prezent, acest obiectiv va fi atins în 2150, în loc de 2015“.

Ţările membre ale FAO mai afirmă, în această declaraţie, că hrana „nu ar trebui să fie utilizată ca mijloc de presiune economică şi politică“. „Adoptând această declaraţie, ne angajăm să facem din securitatea alimentară o problemă permanentă a politicii naţionale şi ne reînnoim angajamentul în domeniul realizării obiectivelor dezvoltării milenare fixate de Naţiunile Unite în 2000“, se arată în textul final.

De asemenea, documentul încurajează comunitatea internaţională să-şi continue eforturile în domeniul liberalizării schimburilor internaţionale a produselor agricole reducând obstacolele din calea comerţului şi politicile care sunt la originea distorsiunilor pieţelor.

În ceea ce priveşte problema spinoasă a biocarburanţilor, nu s-a luat o decizie tranşantă, participanţii căzând de acord că problema necesită „studii aprofundate“.

Bioenergiile, acuzate că ar fi contribuit la creşterea preţurilor produselor, au constituit unul din subiectele care au dominat cele trei zile de dezbateri, SUA şi Brazilia, principalele producătoare mondiale, apărându-le cu fermitate.

Dezbaterile asupra redactării textului s-au prelungit din cauza opoziţiei mai multor ţări, între care Argentina, Cuba şi Venezuela, care au exprimat rezerve faţă de declaraţia finală.

Promisiunile din timpul summitului

Summit-ul FAO de la Roma a permis colectarea a 6,5 miliarde de dolari ca promisiuni de donaţii pentru lupta împotriva foametei şi sărăciei, citează AFP, mai puţin de o treime din necesarul de 20 de miliarde de dolari, vehiculat de FAO. Potrivit directorului FAO, Jacques Diouf, participanţii la summit au înţeles că problema foametei în lume nu mai este doar o problemă umanitară care afectează câteva ţări, ci a devenit o problemă mondială care afectează toate ţările şi căreia doar împreună i se poate face faţă.

Printre cei care contribuie la colecta de 6,5 miliarde de dolari se numără Banca de Dezvoltare Africană, care a promis să deblocheze un miliard de dolari, Banca Mondială - 1,2 miliarde, SUA - 1,5 miliarde, Franţa - 1,5 miliarde (eşalonat, în cinci ani) şi Banca Islamică de Dezvoltare - 1,5 miliarde.

Printre alţi contribuitori, figurează Marea Britanie - 590 de milioane de dolari, Noua Zeelandă - 7,5 milioane de dolari, Kuweit - 100 de milioane, Japonia - 150 de milioane, Venezuela - 100 de milioane de dolari, Spania - 773 şi programul de urgenţă al Naţiunilor Unite - 100 de milioane de dolari.

Potrivit Oxfarm, Organizaţie umanitară britanică, sunt necesari 14,5 miliarde de dolari pentru furnizarea unui ajutor imediat pentru cele 290 de milioane de persoane ameninţate de criza alimentară, până la sfârşitul anului.

De asemenea, ţările membre ale FAO s-au angajat, la Roma, ca până în 2015 să reducă la jumătate numărul persoanelor care nu dispun de suficientă hrană.

Soluţiile pe termen scurt, neagreate de Comisia Europeană

Comisarul european pentru dezvoltare şi ajutor umanitar, Louis Michel, a lansat, în timpul summitului, apelul de „a nu se ceda tentaţiei soluţiilor pe termen scurt“, în faţa crizei alimentare. „Când se trăieşte cu mai puţin de un dolar pe zi, creşterile de preţuri care se constată astăzi sunt, pur şi simplu, insuportabile. Insecuritatea alimentară va duce, mai devreme sau mai târziu, la insecuritate“, a declarat Louis Michel, în ultima zi a Conferinţei la nivel înalt privind securitatea alimentelor, schimbarea climatică şi bioenergia, care s-a desfăşurat sub egida FAO, la Roma.

Ajutorul de urgenţă „are limitele sale şi trebuie să aibă caracter temporar“, deoarece această politică „nu aduce nici un răspuns cauzelor structurale şi generează dependenţă de ajutoarele externe“, a estimat Louis Michel.

Potrivit comisarului european, „nu trebuie să se comită greşeala de a se limita la producţie“, ci trebuie să fie soluţionate alte probleme, precum accesul la pământuri, infrastructurile sau organizarea filierei de producţie. Africa, a mai spus Louis Michel, este singura regiune din lume unde producţia alimentară medie raportată la numărul de locuitori nu încetează să scadă de aproape 40 de ani.

Bancă împotriva speculei

Şeful diplomaţiei italiene, Franco Frattini, a pledat, la întâlnirea de la Roma, pentru crearea unui mecanism internaţional care să contribuie la reglementarea preţurilor produselor alimentare, în scopul limitării speculei.

„Ne gândim la un mecanism internaţional pentru a crea stocuri strategice care să fie folosite în caz de urgenţă, un fel de bancă ce ar avea un rol de reglementare a preţurilor şi care ar reduce riscurile speculei“, a declarat ministrul italian al Afacerilor externe, în deschiderea celei de-a doua zile de dezbateri din cadrul Conferinţei la nivel înalt privind securitatea alimentelor, schimbarea climatică şi bioenergia, desfăşurată sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO). Această criză „nu are precedent“, a estimat Franco Frattini, potrivit căruia Italia va propune o serie de măsuri, în cadrul reuniunii G8.

„Ziarul Lumina“ utilizează informaţii furnizate de Agenţia Naţională de Presă Rompres şi de mediafax