Summitul UE-Rusia, o întâlnire marcată de numeroase divergenţe

Liderii europeni şi ruşi s-au întâlnit, joi şi vineri, la Habarovsk, în Extremul Orient, pentru un summit delicat, având drept puncte centrale aspecte comerciale şi energetice, asupra cărora Uniunea Europeană aşteaptă de multă vreme progrese din partea Moscovei

La întâlnirea cu preşedintele rus Dmitri Medvedev, preşedintele ceh Vaclav Klaus, a cărui ţară asigură preşedinţia semestrială a UE, a reprezentat cele 27 de state europene la Habarovsk, împreună cu preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, şi înaltul reprezentant pentru Politica Externă şi de Securitate Comună a UE, Javier Solana.

Tema centrală a întâlnirii a reprezentat-o securitatea energetică, mărul discordiei între Moscova şi Bruxelles, mai ales după criza gazului din ianuarie. Însă agenda reuniunii a mai cuprins subiecte vaste, pornind de la situaţia din Georgia, unde preşedintele Mihail Saakaşvili se bucură de susţinerea liderilor occidentali, până la protestele violente de la Chişinău de luna trecută, pentru care România a fost catalogată de Moscova drept un „element provocator“.

Preşedintele rus consideră Parteneriatul Estic o alianţă împotriva Moscovei

Preşedintele rus Dmitri Medvedev a avertizat, ieri, asupra posibilei transformări a Parteneriatului Estic, lansat de Uniunea Europeană cu şase state foste sovietice, într-o alianţă „antirusă“. „Orice parteneriat este mai bun decât un conflict, dar suntem incomodaţi de faptul că unele ţări încearcă să folosească această structură drept un parteneriat împotriva Rusiei“, a declarat preşedintele rus în cadrul unei conferinţe de presă comune cu liderii UE.

„Acest parteneriat nu este îndreptat împotriva nimănui, cu atât mai puţin împotriva Rusiei“, a declarat preşedintele ceh Vaclav Klaus, în timp ce înaltul reprezentant UE pentru Politică Externă, Javier Solana, a invitat Rusia să participe la această structură.

Parteneriatul Estic cu Belarus, Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan vizează consolidarea relaţiilor economice şi politice între Uniunea Europeană şi aceste ţări.

Barosso: „Europa nu renunţă la Carta Energiei“

Europa nu intenţionează să renunţe la Carta Energiei, chiar dacă Rusia o contestă, a declarat, ieri, preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, în cadrul unei conferinţe de presă. „Nu trebuie să respingem acordurile care există deja de mulţi ani. Suntem pregătiţi să analizăm propunerile Rusiei, dar în baza acordurilor existente“, a precizat oficialul european.

La rândul său, preşedintele rus Dmitri Medvedev a declarat că Rusia „nu participă şi nu intenţionează să participe“ la Carta Energiei.

Această înţelegere a fost adoptată în 1991, la sfârşitul Războiului Rece, de 51 de state, pentru a facilita cooperarea în domeniul energiei cu ţările din Europa de Est şi cu fostele republici sovietice. Tratatul cu privire la Cartă, semnat din 1994 de 49 de ţări şi de Uniunea Europeană, dar care nu a fost ratificat niciodată de Rusia, vizează îmbunătăţirea securităţii aprovizionării energetice şi optimizarea producţiei, transportului şi distribuţiei de energie.