Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială „Suntem îngrijoraţi de ce s-ar putea întâmpla“

„Suntem îngrijoraţi de ce s-ar putea întâmpla“

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Data: 20 Mai 2012

Un "inel de apărare" trebuie construit în jurul României, Bulgariei şi Serbiei, pentru a le ajuta să facă faţă consecinţelor unei posibile ieşiri a Greciei din zona euro, apreciază reprezentanţii BERD.

"Cea mai mare dintre cele trei ţări, România, va fi capabilă să reziste crizei, chiar dacă băncile greceşti au o prezenţă destul de semnificativă în sectorul financiar al ţării", a afirmat economistul-şef al BERD, Erik Berglöf. Discuţiile au subliniat faptul că există temeri că băncile greceşti prezente în regiune nu vor fi capabile să-şi finanţeze filialele şi unii analişti şi-au exprimat chiar îngrijorarea cu privire la retragerea de fonduri din băncile greceşti. Când prima fază a crizei a lovit Europa Centrală şi de Est în 2009, băncile occidentale prezente în regiune şi autorităţile din ţările respective s-au întâlnit în capitala Austriei şi au creat "Iniţiativa de la Viena", în urma căreia băncile occidentale s-au angajat să menţină fonduri în filialele lor din Est, în ciuda nevoii de capital în băncile-mamă, pentru a preveni o ieşire dezordonată de fonduri din regiune.

"Monitorizăm impactul asupra consumatorilor cu credite în euro"

România nu a văzut ieşiri semnificative de capital de portofoliu străin şi nici un semn de retragere a depozitelor de la bănci, a afirmat viceguvernatorul băncii centrale Cristian Popa. "Este important ca răscumpărarea datoriilor să nu devină dezordonată, excesivă sau prea rapidă. Împrumuturile de la băncile străine către subsidiarele lor din România nu au scăzut atât de mult, dar suntem îngrijoraţi de ceea ce s-ar putea întâmpla de acum încolo", a precizat oficialul BNR. Moneda României a atins, recent, minime multiple record în raport cu euro, în timp ce investitorii au renunţat la activele percepute ca riscante. "Trebuie să vedem dacă acest lucru continuă şi monitorizăm impactul asupra consumatorilor cu credite în euro. Noi nu îl excludem... dar nu mă aştept la nimic şocant", a spus Steven van Groningen, preşedintele celei de-a treia mari bănci din România, Raiffeisen Bank. (Bogdan Cronţ)