Surse sigure de informare pentru refugiații ucraineni

Toate punctele de trecere a frontierei cu Ucraina și Republica Moldova au devenit, din 24 februarie, adevărate căi de salvare din calea războiului. În primele zile, numeroși refugiați s-au aflat doar în tranzit în țara noastră, însă pe măsură ce situația s-a înrăutățit, rândurile celor care au părăsit Ucraina s-au îngroșat, mulți rămânând și în România. Acum, când șocul și emoția sunt atât de mari, refugiații care rămân aici au nevoie de un bun ghidaj informațional, pentru a se orienta atât în privința procedurilor pe care le au de urmat, cât și a instituțiilor, ONG-urilor sau persoanelor de încredere la care pot apela pentru suport și ajutor. 

Primele contacte se stabilesc, de obicei, pe grupurile special create pe rețelele de socializare, unde voluntarii români postează anunțuri cu tipul de ajutor pe care îl oferă celor care trec granița - alimente, îmbrăcăminte, medicamente și produse de uz personal și medical, dar mai ales un loc de cazare și transport cu mașina, gratuite. Cel mai mare astfel de grup creat pe Facebook, „Uniți pentru Ucraina”, are deja peste două milioane de membri și centralizează deopotrivă ofertele de sprijin din partea donatorilor sau voluntarilor, cât și întrebările și solicitările refugiaților. Grupul reunește numeroase inițiative și ONG-uri, dar și simpli voluntari și a funcționat mereu ca un hub de suport umanitar. Există două tipuri de formulare pe care grupul le pune la dispoziție - utilizatorilor, pentru ajutor cu transport, cazare, masă sau alt tip de sprijin: https://vladgheorghe.ro/inscriere-voluntari-uniti-pentru-ucraina și refugiaților care, completându-l, își pot expune situația și primi ajutor în timp util https://vladgheorghe.ro/ajutor-pentru-refugiatii-ucraineni/

Grupuri de mai mică anvergură, dar la fel de utile, sunt „Ajutor pentru refugiații din UcrainaUA”, „Romașcani pentru Ucraina” - pentru zona Neamț, „Constanța ajută refugiații din Ucraina” - pentru zona Constanța, „Locuri de cazare Vrancea refugiați Ucraina” - pentru zona Vrancea, „Brașov pentru Ucraina” - pentru zona Brașov.

Tot în etapa primară, de după trecerea frontierei spre România, refugiaţii pot apela la centrele de tip „Blue Dot” operaționalizate de UNICEF România. Acestea sunt special concepute pentru copiii refugiați și familiile lor și oferă servicii legate de reîntregirea și reconectarea familiilor; spații dedicate mamelor și copiilor mici; pături, haine călduroase, truse sanitare, jucării, precum și produse de igienă și alimente pentru copii; terapie psihologică și prim ajutor privind igiena, sănătatea și nu­triția; consiliere juridică de bază, servicii de referire pentru cazuri de violență sau probleme de sănătate; birouri de informare și consiliere. Primul centru de tip Blue Dot, realizat în parteneriat cu Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții și cu sprijinul autorităților locale și partenerilor neguvernamentali este deja func­țional la Vama din Sighetu Marmației. Astfel de centre vor fi în curând funcționale la toate punctele de trecere a frontierei tranzitate de refugiați ucraineni.

Kit informațional integrat pe dopomoha.ro

Din 27 februarie este funcțională platforma dopomoha.ro, cu variante în limbile română, engleză, ucraineană și rusă, creată de Code for Romania, în parteneriat cu Departamentul pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne, Agenția ONU pentru Refu­giați, Organizația Internațională pentru Mi­grație, Consiliul Național Român pentru Refu­giați. Aici, civilii ucraineni care ajung în România găsesc, într-un format concentrat, ușor de accesat și, foarte important, traduse și în limba ucraineană, toate informațiile relevante, sigure, verificate, pentru a căuta protecție în țara noastră.

Printre cele mai importante informații, cu ajutorul cărora orice refugiat se poate orienta mai ușor, sunt despre cine și cum poate intra în România (proceduri, documente, situații speciale sau excepții), punctele disponibile de trecere a frontierei României, situația la zi în aceste puncte, locurile în care pot găsi cazare gratuită, opțiunile de transport și de tranzitare a țării spre alte destinații. De asemenea, se re­gă­sesc informații legate de solicitarea și obținerea azilului în România, adresele centrelor de proceduri cazare pentru solicitanții de azil, și de șederea în România (accesul la școală, la servicii medicale, posibilitatea de învăța limba română).

Alte site-uri care pot fi accesate în siguranță de refugiați, pentru informații concentrate și pentru sprijin:

- https://asylum.jrsromania.ro/seeking-asylum/intro/ - Asociația umanitară JRS Romania este prezentă în toate centrele regionale de cazare și se implică în proceduri pentru solicitanții de azil din România, oferind consiliere juridică. De asemenea, la nevoie, reprezentanții JSR se deplasează și la frontieră, fiind disponibili și pentru ghidarea oamenilor care nu solicită azil, doar au nevoie de sprijin. Echipe de sprijin JSR există acum în nordul şi estul ţării (Şomcuta Mare, Rădăuţi şi Galaţi);

- https://help.unhcr.org/romania/ - util mai ales pentru solicitanții de azil în România. Înal­tul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite România (UNHCR) are persoane pe teren în toate punctele de frontieră și oferă informații și consiliere juridică. Pagina este disponibilă acum în limba engleză, dar în curând va fi tradusă și în limba ucraineană.