Susținere europeană pentru plantele modificate prin NTG

Parlamentul European a aprobat miercuri în plen modificarea legislației privind plantele modificate cu ajutorul noilor tehnici genomice (NTG) pentru a fi mai rezistente la boli, dăunători şi la condiţiile climatice. Normele privind NTG marchează trecerea la o reglementare a plantelor bazată pe caracteristicile lor genetice finale, nu pe modul în care au fost obţinute. 

Plantele modificate prin NTG-uri se vor împărţi în două categorii şi vor trebui să respecte obligaţii juridice diferite. Categoria NTG-1 include plantele cu un număr şi tip limitat de modificări, care ar fi putut să apară prin tehnici convenţionale de ameliorare; acestea vor fi considerate plante convenţionale, potrivit AFP. Plantele modificate pentru a deveni mai rezistente la erbicide sau pentru a produce substanţe insecticide nu pot fi considerate din categoria NTG-1.

În categoria NTG-2 sunt plantele care au suferit modificări genetice mai extinse sau mai complexe; în cazul lor se aplică normele stricte în vigoare privind OMG-urile. Aceste plante vor trebui să obţină o autorizaţie pentru a putea fi comercializate în UE.

„Este o victorie istorică pentru fermierii europeni şi pentru viitorul Europei. Aprobând utilizarea NTG-urilor, am ales inovaţia, competitivitatea şi siguranţa alimentară. Fermierii europeni cer de multă vreme acces la aceste soluţii moderne de ameliorare a plantelor, pentru a-i ajuta să dezvolte recolte mai reziliente şi mai puţin dependente de pesticide”, a declarat miercuri raportoarea Jessica Polfjard (PPE, Suedia). Noua legislație ar urma să parcurgă un proces de adoptare în Consiliu până când va intra în vigoare.

În producţia ecologică nu va fi permisă nici o plantă NTG. Însă prezenţa plantelor NTG-1 care nu poate fi tehnic evitată nu va fi considerată neconformare. O serie de produse fabricate din plante NTG sunt deja disponibile în afara Uniunii. Printre ele se numără grâul cu conţinut scăzut de gluten, cartofii rezistenţi la agenţi patogeni şi porumbul tolerant la secetă.

Principalele sindicate agricole din Europa susţin aceste biotehnologii pentru a aborda deficitul de apă şi bolile, dar fermierii bio se opun, la fel ca şi reprezentanţii celor mai mici exploataţii agricole. Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) şi-a exprimat sprijinul pentru abordarea Bruxelles-ului de a auto­riza o parte din plantele dezvoltate cu ajutorul NGE.

În România, prima reacție la noile norme a venit de la preşedintele Asociaţiei Inter-Bio, Costin Lianu, care cere autorităților naționale o strategie pentru independenţa seminţelor bio. Potrivit asociaţiei, citată de Agerpres, votul de la Strasbourg induce monopolul pe seminţe bazate pe noi tehnici genomice mai presus de agricultura ecologică şi suveranitatea alimentară. (C.Z.)