Țările NATO cer Iranului să nu profite de situația din Israel

Atacul grupării teroriste Hamas asupra Israelului, cel mai grav de la crearea statului evreu acum 75 de ani, a deschis pe harta lumii încă un front de luptă cu potențial de a se transforma în conflict cu implicații majore pe plan politic, militar, economic și umanitar. Agresiunea rusă împotriva Ucrainei cuplată cu cea a Hamas contra Israelului reprezintă un „atac fundamental asupra sistemului internaţional”, a declarat Henry Kissinger. ONU și organizațiile umanitare s-au declarat îngrijorate de situaţia civililor din Gaza.

Peste 1.300 de persoane, majoritatea civili, au fost ucise de Hamas în atacul-surpriză de sâmbătă asupra teritoriului israelian, 150 au fost luate ostatice, iar alte câteva sute de persoane sunt date dispărute, potrivit autorităților de la Tel Aviv. Israelul a ripostat cu lovituri aeriene masive asupra Fâșiei Gaza, o enclavă palestiniană condusă de Hamas, cu o populație densă și săracă de circa 2,4 milioane de locuitori, aproape jumătate dintre ei minori. De asemenea, a impus un „asediu complet”, întrerupând utilităţile, iar vineri a ordonat evacuarea în sud a „tuturor civililor”.

Israelul „are dreptul de a se apăra într-o manieră proporţională contra actelor de terorism nejustificate ale Hamas”, au arătat țările NATO, reunite la Bruxelles la nivel de miniștri. Mai mult, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a lansat un apel către cei „ostili” Israelului, între care Iranul şi mişcarea Hezbollah, să nu profite şi să nu escaladeze conflictul. Occidentul se teme în special de deschiderea unui al doilea front în nordul Israelului, la frontiera cu Libanul, zonă controlată de Hezbollah.

În ciuda apelului lui Stoltenberg, Iranul a chemat „ţările musulmane şi arabe” să facă front comun împotriva Israelului, preşedintele Ebrahim Raissi intensificându-și contactele diplomatice. El a avut discuţii cu prinţul saudit Mohammad bin Salman şi cu preşedintele sirian Bashar al-Assad, iar pe ministrul său de externe l-a trimis în Irak şi în Liban. 

În același timp, preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a lansat negocieri cu Hamas în vederea eliberării ostaticilor și a discutat cu prinţul moştenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, şi cu preşedintele algerian, Abdelmadjid Tebboune, iar Germania a cerut Qatarului să se implice în problema ostaticilor, pentru care Hamas cere la schimb palestinieni închiși în Israel. Cancelarul german Olaf Scholz, care s-a întâlnit la Berlin cu emirul Qatarului, Tamim bin Hamad Al Thani, unul dintre cei mai notabili susţinători ai Hamas, a declarat că este în contact și cu preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi și cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan. „Toţi trei pot juca un rol important în mediere şi dezescaladare”, a declarat Scholz.

Pe de altă parte, regele Iordaniei, Abdullah al II-lea, a arătat că Orientul Mijlociu nu va fi sigur şi nici stabil atât timp cât nu se ajunge la crearea a două state, unul israelian şi unul palestinian. (C. Z.)