Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
„Taxa fast-food va avea efecte economice şi sociale negative“
▲ Federaţia Patronală Română din Industria Alimentară, Romalimenta, respinge iniţiativa Ministerului Sănătăţii de introducere a noii taxe pe alimente (,,taxa pe fast-food“) şi consideră că aceasta va avea efecte economice şi sociale negative ▲ În prezent, industria alimentară susţine peste 20% din locurile de muncă din România, deoarece fiecare loc de muncă din această industrie generează în medie alte 5-6 locuri de muncă indirecte, susţine Romalimenta ▲
„Propunerea legislativă a Ministrului Sănătăţii este în detrimentul populaţiei şi va avea efecte economice şi sociale negative. Considerăm că introducerea unei astfel de taxe este, de fapt, o modalitate de a genera venituri la bugetul de stat, şi nu o măsură pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei. Raţionamentul care se află la baza propunerii acestei taxe este unul eronat. Este complet greşit şi nejustificat să indici un produs alimentar sau categorii de produse ca fiind cauza obezităţii sau a altor probleme de sănătate“, a declarat preşedintele Romalimenta, Sorin Minea. În opinia federaţiei patronale, în mijlocul celei mai grave crize economice din ultimii ani, autorităţile de la Bucureşti propun măsuri care conduc la creşterea inflaţiei şi la adâncirea stării de sărăcie în care trăiesc românii. Romalimenta subliniază că toate alimentele procesate, cu excepţia apei, fructelor şi legumelor proaspete, intră sub incidenţa acestei legi, conform textului de lege propus de Ministerul Sănătăţii. Taxarea produselor alimentare este o iniţiativă ale cărei consecinţe vor avea un impact negativ asupra populaţiei, ducând la o creştere explozivă a preţurilor, ceea ce va genera cu siguranţă tensiuni sociale. „Din punct de vedere economic, introducerea taxei va determina creşterea preţurilor produselor alimentare. Cu atât mai mult, în contextul crizei economice, aceste creşteri de preţuri vor fi suportate în mod direct de către populaţie şi vor afecta cu precădere persoanele care au venituri medii şi mici, în special categoriile sociale defavorizate, precum pensionarii. Introducerea taxei va duce la concedieri Introducerea acestei taxe va avea un impact negativ asupra vânzărilor, iar producătorii vor fi nevoiţi să reducă producţia sau chiar să închidă o parte din unităţile de producţie. Inevitabil, acest lucru va duce la concedieri. Aceasta nu înseamnă că va scădea semnificativ şi consumul, deoarece nu se vor modifica obiceiurile alimentare ale consumatorilor, ci doar sursele de provenienţă ale produselor, care nu vor mai fi achiziţionate de pe piaţa autohtonă“, se spune în comunicat. În prezent, industria alimentară susţine peste 20% din locurile de muncă din România, deoarece fiecare loc de muncă din această industrie generează în medie alte 5-6 locuri de muncă indirecte, susţine Romalimenta. „Considerăm că orice iniţiativă legislativă trebuie elaborată în urma unor discuţii cu toţi factorii implicaţi. Nu este cazul acum, ministrul Sănătăţii, Attila Cseke, alegând să ignore una dintre cele mai importante ramuri ale economiei româneşti. Solicitarea noastră de a avea o discuţie directă nu a primit absolut nici un răspuns, deşi ministerul susţine că se consultă cu cei implicaţi. Este o probă a lipsei de transparenţă ce caracterizează dialogul social, iar în spatele unor intenţii pompoase, dar lipsite de orice bază ştiinţifică, proiectul de lege este un simplu, însă oneros bir pe mâncarea românilor“, a adăugat Sorin Minea. Ministerul Sănătăţii intenţionează să introducă o taxă pe produsele tip fast-food, pe modelul taxei pe viciu, banii urmând a fi destinaţi programelor de sănătate şi de investiţii.