Temele majore ale sesiunilor plenare ale PE din această toamnă

▲ În cele şase sesiuni plenare ce vor urma până la sfârşitul anului, deputaţii europeni îşi vor canaliza forţele, între altele, către alegerea şefului Executivului european, asupra noului referendum din Irlanda privind Tratatul de la Lisabona, dar şi rezolvarea problemei imigraţiei ilegale ▲ Un loc aparte îl reprezintă şi reuniunea la nivel înalt de la Copenhaga privind protejarea mediului înconjurător ▲

Înainte să îşi preia postul de preşedinte al Comisiei Europene pentru următorul mandat, în cazul în care José Manuel Barroso îşi va păstra sprijinul statelor comunitare, portughezul are nevoie de aprobarea deputaţilor europeni, în faţa cărora va compărea la mijlocul lunii septembrie. În cazul în care este reales, Barroso va avea sarcina de a aloca portofolii comisarilor desemnaţi de statele membre UE.

Europarlamentarii au un cuvânt de spus şi asupra comisarilor europeni, după „examinarea“ acestora în audieri organizate la nivelul comisiilor parlamentare, se va vota în plen asupra întregului colegiu. Potrivit informaţiilor furnizate pe site-ul oficial al Parlamentului European, audierile comisarilor desemnaţi pentru noul mandat vor avea loc, probabil, în octombrie şi noiembrie.

La începutul lunii ocombrie urmează un nou test pentru viitorul Uniunii, pe 2 octombrie, în Irlanda urmând să aibă loc un nou referendum privind Tratatul de la Lisabona. În cazul în care irlandezii spun „da“ la referendum, Tratatul ar putea intra în vigoare de la 1 ianuarie 2010, în această situaţie, preşedinţia suedeză a UE având dificila sarcină de a obţine un consens între statele membre, pentru nominalizarea preşedintelui UE şi a înaltului reprezentant pentru afaceri externe şi politică de securitate, două noi posturi create la nivel instituţional prin Tratatul de la Lisabona.

Ministrul suedez pentru imigrare, Tobias Billstroem, a declarat că va face publice, în septembrie, o serie de propuneri care vor aborda politica potenţial controversată a redistribuirii refugiaţilor şi persoanelor ce solicită azil între cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Aceste propuneri ar putea stârni dezbateri aprinse în Parlament, în momentul prezentării acestora în faţa deputaţilor europeni. În mai, deputaţii europeni din mandatul precedent au adoptat noi standarde pentru ameliorarea felului în care funcţionează politica UE în domeniul azilului, prin introducerea drepturilor legale pentru imigranţi şi consolidarea solidarităţii între cele 27 de state membre. În iulie, preşedinţia suedeză a UE a lansat „Programul de la Stockholm“, ce iniţiază cooperarea europeană în domeniul judiciar şi în cel al vizelor şi imigrării pentru următorii cinci ani, cu scopul de a uşura povara unor ţări precum Malta, Spania şi Italia, care se confruntă cu valuri masive de imigranţi din Africa.

Lideri internaţionali şi mii de oficialităţi se vor reuni la Copenhaga, între 7 şi 18 decembrie, pentru a participa la Conferinţa ONU privind schimbarea climatică.

Rezultatul va depinde însă, în cea mai mare măsură, de SUA şi China, ţările care emit cel mai mult bioxid de carbon din lume, acestea urmând să-şi dea acordul asupra elementelor de bază ale noului acord. Între timp, Uniunea Europeană a adoptat noi legi privind combaterea schimbării climatice, care au ca obiectiv reducerea emisiilor de CO2 cu 20%, creşterea eficienţei energetice cu 20% şi folosirea surselor de energie regenerabile în proporţie de 20% din totalul de energie - până în 2020.