Istoricul Marius Turda, profesor la Universitatea Oxford Brookes din Marea Britanie, a conferențiat recent la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași pe tema „Eugenia și dezumanizarea persoanelor cu dizabilități”. Cu rădăcini în ultima parte a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, eugenia (teorie care susține îmbunătățirea fondului ereditar prin intermediul selecției sociale și biologice a populației, n.r.), spune profesorul Turda, are încă reminiscențe atât în mentalul colectiv, cât și în abordarea persoanelor cu anumite dizabilități: „Aceste forme de gândire continuă și în ziua de azi. S-a văzut asta și în timpul pandemiei - cine merită să trăiască și cine nu. Și este șocant și foarte trist”.
Terenurile agricole, în continuă scumpire
Investiţia în terenuri rămâne cea mai populară şi cea mai bună destinaţie pentru profitul realizat în agricultură, este opinia specialiştilor care au participat la conferinţa „Tendinţe şi inovaţie în agricultură”. Anul trecut, au fost tranzacţionate 100.000 de hectare de terenuri arabile în România; în unele zone preţurile au ajuns la 10.000 de euro/hectar şi se estimează că vor creşte până în anul 2020.
Chiar dacă preţul pe hectar va continua să crească până în 2020, terenurile agricole rămân cea mai bună investiţie pentru banii obţinuţi în agricultură, susţin specialiştii.
„Avem pentru 2018 circa 1,5 miliarde de lei, bani pentru plasamente. Sunt plafoane de creditare negarantate preaprobate de 420 milioane de lei, limite pentru motorină de 300 de lei pe hectar, 500 de lei pe hectar pentru achiziţia de îngrăşăminte şi cash discount cu dobânda 0%. Putem acorda credite la 5, 7 sau 10 ani pentru achiziţia de terenuri agricole şi preluarea altor ferme. Investiţia în terenuri rămâne cea mai populară şi cea mai bună destinaţie pentru profitul realizat în agricultură. Folosiţi banii şi în acest an pentru a cumpăra terenuri agricole”, a îndemnat, miercuri, Robert Rekkers, directorul general al unei instituţii financiare nebancare, la conferinţa Agricover „Tendinţe şi inovaţie în agricultură”.
În 2017 au fost tranzacţionate în România terenuri agricole de circa 2 miliarde de lei.
„Anul trecut, au fost tranzacţionate 100.000 de hectare de terenuri arabile în România, valoarea anuală a tranzacţiilor fiind de circa 2 miliarde de lei. Străinii deţin deja 20-30% din suprafaţa totală de teren agricol, iar finanţările au fost asigurate 50% din capital propriu şi 50% prin credite”, a subliniat Rekkers, citat de Agerpres.
În ceea ce priveşte preţul terenurilor agricole în România, studiile arată că în ultimii cinci ani acesta s-a dublat sau chiar triplat în unele zone şi va mai cunoaşte o creştere până în anul 2020.
Astfel, tranzacţiile cu terenuri în zonele Ialomiţa şi Călăraşi s-au realizat în 2017 la preţuri între 5.000 şi 10.000 de euro/hectar, în timp ce în Iaşi au ajuns şi la 7.000 de euro pe hectar.
Terenurile devin tot mai valoroase şi în Dobrogea, unde au fost tranzacţii între 4.000 şi 8.000 de euro/hectar, iar în Banat, între 6.000 şi 8.500 de euro/hectar.
În ţările din jur, respectiv în Bulgaria, preţul terenurilor arabile se situează între 4.000 şi 8.000 de euro/hectar, iar în Ungaria, între 6.000 şi 11.000 euro/hectar, în timp ce în Franţa tranzacţiile se fac cu preţuri între 8.000 şi 25.000 de euro/hectar. În Germania şi Olanda, preţurile terenurilor sunt mult mai ridicate, respectiv între 25.000 şi 60.000 euro/hectar.
Potrivit sursei citate, elementele care determină creşterea de preţ în România se referă la gradul mare de fragmentare a terenurilor, dar şi la faptul că un fermier deţine în proprietate, în medie, doar 10-15% din terenul lucrat, restul fiind arendă.
„Profitabilitatea în ultimii ani, chiar dacă este în scădere, încă ajunge la peste 20% pentru terenul deţinut în arendă. Costul terenului în arendă a crescut cu 30-50%, dar este mai mic decât preţul terenului în proprietate (100-150%). Este mai atractiv să fii arendaş decât să fii proprietar, pentru că intabularea este greoaie, sunt blocaje la oficiile de cadastru şi în plus avem semne de întrebare dacă va merge acest program de cadastrare gratuită a terenurilor agricole”, a explicat Rekkers.
Din datele instituţiei financiare nebancare reiese că, în anul 2017, creditarea sectorului agricol (bănci şi IFN) a crescut cu peste 15%. Au fost înregistrate investiţii-record în echipamente (combine, tractoare) din fonduri europene de circa 2,5 miliarde de lei, investiţii în sisteme de irigaţii de 250 milioane de lei, în timp ce suprafaţa terenurilor agricole tranzacţionate, intabulate şi neintabulate, a depăşit 100.000 hectare.