Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială Terenurile României, în plin proces de deşertificare

Terenurile României, în plin proces de deşertificare

Un articol de: Cristina Zamfirescu - 10 Sep, 2019

Aproape 70% din suprafaţa ţării a intrat într‑un proces de aridizare din cauza schimbărilor climatice, iar irigaţiile nu mai sunt suficiente pentru a proteja culturile de temperaturile extrem de ridicate, susţine preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu‑Şişeşti", Valeriu Tabără. În actualele condiţii climatice, România ar putea cultiva „cu succes" multe alte plante care provin din zonele calde, cum ar fi măslinul.

Într‑un interviu acordat Agerpres, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu‑Şişeşti", Valeriu Tabără, a vorbit despre efectele schimbărilor climatice asupra agriculturii din România şi a susţinut că fermierii români trebuie să cultive hibrizi rezistenţi la perioadele lungi de secetă, dar şi să modifice tehnologia pe cultură, respectiv să semene mai devreme pentru a putea evita temperaturile caniculare.

Valeriu Tabără, care a fost şi ministru al agriculturii, a arătat că procesul de aridizare a apărut acum mai bine de 50 de ani şi a evoluat extraordinar, astfel că putem întâlni deşerificarea „mai ales pe anumite zone ale României, cum este Dobrogea, Lunca Dunării, zonele de podiş din Moldova, partea de vest a ţării, zone care au intrat într‑un proces de aridizare. Extinderea acestor zone foarte aride, cum este partea de sud‑vest a României, partea din sudul Olteniei, cu peste 400.000 de hectare de soluri nisipoase, este o realitate".

Potrivit lui Tabără, aproape 70% din suprafaţa ţării, care cuprinde atât zone arabile, cât şi agricole, inclusiv zone forestiere, este în proces de deşertificare.

„Mai mult decât atât, a crescut foarte mult perioada aceasta cu temperaturi foarte ridicate şi iată că ne întâlnim cu un alt fenomen care afectează România şi de care nu prea s‑a ţinut seama. De exemplu, anul acesta plantele s‑au maturizat rapid, pentru că nu a fost apă în sol - şi foarte puţini înţeleg problema. Este vorba despre indicele de aridizare, de umiditatea relativă foarte scăzută, care coboară brusc, uneori sub 50%, şi ţine foarte mult timp, aproape nu mai poţi respira ca om, dar planta aceea care este pe stres...? Şi începe uscarea la floarea-soarelui, la porumb, de sus în jos, nu de la bază spre vârf", a explicat fostul ministru.

Întrebat care ar fi soluţiile pentru agricultura din România şi cum se pot adapta fermierii români la noile condiţii climatice, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice s‑a referit la irigaţii, subliniind însă că nu sunt suficiente. „Doar irigaţiile nu rezolvă problema. Ele rezolvă doar problema umidităţii solului, la nivel de rădăcină, dar nu şi pe cea a umidităţii şi a secetei atmosferice. Aici avem o singură soluţie, cu două componente. În primul rând, trebuie să îmi creez soiuri şi hibrizi de cultivare, care să fie tolerante la perioadele de secetă, şi să îmi rezolv şi să repar tehnologii. Adică nu mai pot semăna porumbul în aprilie, ca să îl prindă seceta din iulie, trebuie să mă duc cu semănatul către martie, poate februarie. Este o problemă importantă, colosală aş spune. Aici este un test pe care ar trebui să îl cerem tuturor companiilor producătoare de hibrizi, i se spune «cold‑test» şi este testarea rezistenţei la temperaturi scăzute a seminţei germinale sau a tinerilor plăntuţe la oscilaţii de temperatură", a afirmat Tabără în interviu.

El a mai arătat că, pe lângă introducerea de soiuri şi hibrizi rezistenţi la secetă, se impune şi îngrijirea specială a solului. „De exemplu, în Dobrogea, care face producţii în condiţiile acestea de secetă, eu pot să gestionez apa din sol la nivelul de necesitate, măcar pentru o oarecare perioadă, prin tehnologiile de lucru, adică nu fac arătura, fac scarificarea, fac nivelarea, afânarea, ca orice cantitate mică de apă care îmi cade să fie înmagazinată în sol", a susţinut Valeriu Tabără.

De asemenea, specialistul a afirmat că România ar putea cultiva „cu succes" multe alte plante care provin din zonele calde, cum ar fi măslinul, dar ar putea produce şi smochine, kiwi, susan, ricin sau bumbac.