Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Topul celor mai solicitante meserii

Topul celor mai solicitante meserii

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Data: 11 Noiembrie 2014

Cele mai solicitante meserii din România sunt cele de medic, pilot, pompier şi profesor, potrivit unui studiu realizat de Secom. Mai mult, 75% dintre respondenţi se declară stresaţi la locul de muncă, majoritatea acestora prezentând simptome precum oboseală excesivă, migrene sau probleme cu somnul. Totodată, un alt studiu relevă că un procent important dintre angajaţii români dau prioritate muncii în detrimentul timpului petrecut cu familia sau prietenii.

Românii consideră că cele mai solicitante meserii sunt cele de medic, pilot, pompier şi profesor, conform unui studiu realizat de Secom pe un eşantion de 3.381 de respondenţi din mediul urban, citat de Agerpres. Totodată, 75% dintre respondenţi se declară stresaţi şi suprasolicitaţi la locul de muncă, în timp ce 8 din 10 acuză boli şi manifestări cauzate de aceste stări, majoritatea acuzând oboseală excesivă şi îndelungată (85% persoane), probleme cu somnul sau migrene (65%). Majoritatea dintre aceştia au meserii de profesor sau educator, angajat în domeniul IT sau programator.

Studiul mai menţionează că 6 din 10 angajaţi consideră că stresul şi suprasolicitarea sunt consecinţe ale orelor de lucru din afara programului, inclusiv în weekend, ale lipsei de energie, ale proiectelor de mare amploare la care lucrează şi ale interacţiunii cu persoane dificile.  De asemenea, doar 2 din 10 români consideră că timpul disponibil pentru activităţile de la serviciu este suficient. În ceea ce le priveşte pe persoanele stresate la locul de muncă, cercetătorii germani de la Helmholrz Zentrum din Munchen susţin că acestea prezintă un risc crescut de a se îmbolnăvi de diabet de tip 2 (DT2).  Riscul suplimentar este estimat la 45% de oamenii de ştiinţă care au urmărit, timp de 15 ani, circa 5.000 de salariaţi de vârstă medie, dintre care niciunul nu avea diabet la începutul studiului. S-a mai constatat că un nivel ridicat al presiunilor psihice locul de muncă reprezintă un factor de risc major pentru apariţia unui diabet de tip 2, fapt care confirmă că stresul cronic acţionează direct şi semnificativ asupra metabolismului. Pe baza rezultatelor acestui studiu, cercetătorii susţin că prevenirea situaţiilor de stres profesional, precum şi diagnosticarea şi tratarea urgentă a celor care se îmbolnăvesc din această cauză ar trebui să devină priorităţi în domeniul sănătăţii publice.

Conceptul de echilibru între viaţa profesională şi cea privată (work-life balance) a început să preocupe firmele din România de câţiva ani, chiar dacă la nivel public se ştiu încă foarte puţine. Departamentele de HR şi liderii de business au realizat că un personal fericit este mai performant şi că uneori, este recomandat să te asiguri, ca lider de organizaţie, că munca nu prevalează asupra timpului liber, susţin reprezentanţii Dynamic HR.

Potrivit unui studiu realizat de compania amintită, românii s-au obişnuit cu un mediu de lucru hiperconcurenţial, însă această stare de lucruri nu este benefică pe termen lung. Astfel, 30% dintre respondenţi dau „destul de des“ prioritate muncii în detrimentul timpului petrecut cu familia sau prietenii, în timp ce alţi 40% fac aceasta „uneori“. Această realitate îşi are originile în goană după succesul profesional a generaţiilor de după 1989, în dorinţa de realizare, dar şi în atmosfera de stres creată de criza economică ce a lovit serios în locurile de muncă din companii, în middle management, în clasa de mijloc, în general, mai precizează realizatorii studiului. (Oana Nistor)