Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Topul judeţelor cu şcoli şi grădiniţe private
Afacerile din învăţământul preuniversitar privat din România au crescut de aproape trei ori în ultimii nouă ani, având şanse să atingă nivelul-record de 200 milioane de lei în 2019, potrivit unei analize despre piaţa şcolilor şi grădiniţelor private. Cele mai multe şcoli şi grădiniţe private erau înregistrate, anul trecut, în Bucureşti-Ilfov (230), Constanţa (33), Prahova (24), Argeş (15), Cluj şi Dolj (câte 14).
„Pe fondul degradării tot mai accentuate a învăţământului de stat, de la starea precară a şcolilor şi a materialelor didactice la calitatea tot mai slabă a profesorilor şi criza accentuată de personal, tot mai mulţi români îşi trimit copiii la şcolile şi grădiniţele private. Dovadă că afacerile din învăţământul preuniversitar privat din România au crescut de aproape trei ori în ultimii nouă ani, având şanse să atingă nivelul de 200 milioane de lei în 2019”, arată o analiză Frames pe baza datelor de la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor.
Potrivit analiştilor de la compania de consultanţă Frames, începutul noului an şcolar surprinde sistemul public de educaţie preuniversitară cu aceleaşi probleme ca în anii trecuţi.
„Există, în continuare, şcoli şi grădiniţe fără autorizaţii sanitare de funcţionare, cu wc-uri în curte, cu mobilier degradat şi cu materiale didactice şi logistice insuficiente. În şcolile şi grădiniţele de stat, pe fondul crizei de personal, continuă să predea foarte mulţi suplinitori, iar calitatea factorului uman pare că se degradează de la an la an, dacă luăm în calcul rezultatele de la examenul de titularizare. Salariile mici şi condiţii de muncă precare i-au făcut pe mulţi dintre dascăli să plece către alte orizonturi, iar şcolile şi grădiniţele private sunt în prim-plan, aşa cum spitalele private sunt tot mai interesate de medicii reputați de la stat”, spun analiştii, citați de Agerpres.
În aceste condiţii, afacerile firmelor care activează în învăţământul preuniversitar - şcoli şi grădiniţe private (COD CAEN 8510, 8520, 8531, 8532) au atins în 2018 nivelul de 173,3 milioane de lei, faţă de 160,8 milioane de lei în 2017 şi 73,1 milioane de lei în 2010.
„Dacă în anul de referinţă 2010 erau înregistrate 256 de firme cu acest profil, în 2018 s-a ajuns la 443 de companii, dintre care 402 erau în funcţiune şi au depus datele de bilanţ la Ministerul Finanţelor. Este o evoluţie semnificativă, care denotă faptul că tot mai mulţi dintre români au ales să plătească pentru studiile copiilor, iar firmele şi-au permis să facă investiţii semnificative în dotări, programe şi personal”, afirmă Adrian Negrescu, managerul companiei de consultanţă.
Cele mai multe şcoli şi grădiniţe private erau înregistrate, anul trecut, în Bucureşti-Ilfov (230), Constanţa (33), Prahova (24), Argeş (15), Cluj şi Dolj (câte 14). Media cifrei de afaceri nete, la nivel naţional, era de 391.360 de lei, în creştere faţă de anul precedent, iar numărul angajaţilor, la nivel naţional, era de 2.020, cu peste 600 mai mulţi decât în 2010.
Analiştii citează și datele obţinute de la Institutul Naţional de Statistică, care arată că numărul şcolarilor din România continuă să scadă accentuat, în ton cu evoluţia demografică. În anul şcolar/universitar 2018-2019, erau înscrişi 3,547 milioane de elevi şi studenţi, în scădere cu 31.300 comparativ cu anul şcolar/universitar precedent.
Statisticile arată că viitorul, pentru economia românească, din punct de vedere al resursei umane, se anunţă a fi plin de provocări. Scăderea natalităţii, reducerea numărului de copii şcolarizaţi şi faptul că prea puţini copii sunt educaţi pentru muncă, în şcolile profesionale, sunt cauze de natură să accentueze presiunea de pe piaţa forţei de muncă.
„Avem, din păcate, tot mai mulţi copii care abandonează şcoala, gradul de analfabetism este în creştere, iar aşa-zisele reforme din sistemul educaţional întârzie să ofere soluţii concrete - interes şi susţinere pentru şcoală, oferte de învăţământ dual în strânsă legătură cu realităţile economice”, a mai declarat consultantul Adrian Negrescu.