Tot mai mulţi români la studii în străinătate

Numărul celor care pleacă la studii în străinătate creşte de la an la an. În 2017, peste 6.000 de tineri români s-au înscris la universităţi din ţări europene sau Statele Unite, cu 20% mai mult decât în anul universitar anterior, relevă datele prezentate de un consultant educaţional din România. Tendinţele la nivel european în ceea ce priveşte studiile în străinătate arată o amplificare a fenomenului, prefigurându-se o dezvoltare consistentă în următorii ani.

Marea Britanie, Olanda, Franța și Germania rămân principalele țări spre care se îndreaptă tinerii români care intenționează să urmeze un program de studii de licență, masterat sau doctorat în afara țării, potrivit datelor reprezentanților unui târg de universități care a avut loc zilele trecute la București.

„Anul trecut a crescut cu 20% numărul tinerilor români care pleacă la studii în străinătate, fiind înregistraţi peste 6.000 care au ales alte sisteme de învăţământ superior. Iar dacă vorbim strict de Marea Britanie, Brexitul nu a micşorat numărul de candidaţi români acceptaţi anul trecut la studii, iar numărul aplicanţilor a crescut cu 12%, aceasta rămânând destinaţia numărul unu pentru studii în afară”, a declarat, potrivit Agerpres, Ana Maria Papp, manager al IntegralEdu, consultant educaţional şi organizator al World Education Fair.

Papp a precizat că aşteptările sunt ca Marea Britanie să continue să ofere sprijin sub formă de împrumuturi sau burse pentru studenţii veniţi din străinătate şi după ieşirea din UE, în timp ce Scoţia a anunţat deja că studenţii din spaţiul european vor beneficia de învăţământ gratuit pentru studiile de licenţă în anul universitar 2019-2020, după ieşirea formală din UE.

În prezent, cei mai mulţi studenţi străini din statele UE care studiază în Marea Britanie recurg la un împrumut guvernamental - care poate fi accesat de membrii UE -, urmând să îna­poieze banii (aproximativ 27.000 de lire pentru studiile de licență şi 10.000 de lire pentru master) după angajare.

Un împrumut asemănător există și în Olanda, unde taxa de școlarizare este de aproximativ 2.000 de euro. În alte țări nu este nevoie de împrumut pentru că studiile sunt gratuite sau taxa de școlarizare este foarte mică, așa cum este la universitățile de stat din Danemarca, Suedia, Finlanda, Germania și Franța, singurele costuri fiind legate de cazare şi masă.

Potrivit estimărilor, circa 20.000 de tineri din România fac studii de licență, masterat sau doctorat în afara țării.

Cercetările şi documentele

care analizează tendinţele din educaţie arată că fenomenul studiilor în altă ţară va lua amploare la nivel european.

„Ce-şi doreşte Comisia Europeană, mai exact, este ca până în anul 2025 să avem o Europă în care procesul de învăţare, studierea şi research-ul să nu aibă graniţe. Mai exact, vor avea loc creşterea mobilităţii în scop educaţional, înlăturarea obstacolelor în ceea ce priveşte recunoaşterea şi acreditarea instituţiilor de învăţământ, modernizarea şi dezvoltarea de noi curricule care să fie adaptate pieţei curente, încurajarea de învăţare a limbilor străine, cel puţin două limbi străine, îmbunătăţirea nivelului de predare, training şi învăţare continuă - în momentul de faţă, România se situează pe ultimul loc din acest punct de vedere”, a explicat consultantul.

Potrivit lui Papp, pe viitor se va pune accent pe cunoaşterea limbilor străine şi pe modelul de formare continuă, pe tot parcursul vieţii, iar procesul de învăţare nu se va mai termina odată cu finalizarea studiilor superioare, ci va continua sub diverse forme şi pe durata angajării.

`Procesul a început deja în Europa, astfel că, în prezent, dacă ne referim strict la cunoaşterea limbilor străine, sunt date care arată că unul din doi europeni vorbeşte mai mult de o limbă străină. Iar unul din patru cetăţeni poate susţine o conversaţie în două limbi străine”, a afirmat Ana Maria Papp.