Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
Tot mai mulţi romi au acces la educaţie
Problema incluziunii romilor a fost readusă în discuţie în această perioadă. Deşi în presa internaţională autorităţile române au fost criticate, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi, Ilie Dincă, a subliniat "progresul evident" în domeniul educaţiei.
Majoritatea romilor din România se declară victime ale discriminării, trăind mult sub pragul sărăciei, însă politicile la nivel european de integrare a acestei minorităţi nu au dat roade imediate nici în ţările mai dezvoltate. Agenţia franceză AFP susţine într-un material amplu pe această temă că "romii din România beneficiază de câţiva ani de un acces mai larg la educaţie, dar obţin cu greu un loc de muncă şi o locuinţă".
Evoluţia pozitivă în domeniul educaţiei a fost susţinută chiar de preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi, Ilie Dincă, care a declarat pentru AFP că "în acest domeniu au fost duse acţiuni de discriminare pozitivă", astfel că "progresele sunt evidente".
Conform statisticilor Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în România sunt admişi anual în licee până la 3.000 de tineri romi, iar în facultăţi 500 de locuri sunt rezervate acestei minorităţi, în fiecare an universitar.
De altfel, din cei 25.000 de elevi care se declară "romi", 11% urmează cursuri de istorie şi de limbă romani, iar aproape 500 învaţă în exclusivitate în această limbă.
Recent criticate de Franţa, autorităţile române au recrutat, în ultimii ani, 430 de profesori de limbă romani, precum şi mediatori pentru a face legătura între elevi şi familii rome şi cadrele didactice, în scopul limitării eşecului şcolar.
"Este o performanţă neegalată la nivel mondial", a afirmat profesorul de limbă romani Gheorghe Sasu, consilier în cadrul MECTS.
Eforturi pentru accesul la piaţa muncii
Progrese s-au înregistrat şi în privinţa accesului la serviciile de sănătate, prin formarea a aproximativ 800 de intermediari sanitari romi - un număr considerat "insuficient", avându-se în vedere faptul că această minoritate cuprinde între 1,5-2 milioane de persoane, conform aceloraşi surse.
Mai mult, în cadrul fiecărei prefecturi din ţară funcţionează câte un departament pentru romi şi sute de primării recurg la serviciile unui specialist pentru problemele minorităţii rome.
În ceea ce priveşte piaţa muncii, accesul romilor este însă limitat, Ilie Dincă afirmând că doar 25%-30% din romi au un loc de muncă stabil, restul nefiind angajaţi sau muncind la negru, în special ca zilieri.
"Scopul nostru este de a crea locuri de muncă în zone în care minoritatea romă este puternic reprezentată şi de a stimula formarea profesională, astfel încât membrii acesteia să nu rămână cantonaţi în meserii tradiţionale", a explicat, pentru AFP, Valentin Mocanu, secretar de stat la Ministerul Muncii.
Una dintre soluţiile la această problemă reprezintă, în opinia unui reprezentant al asociaţiei "Amare Rromentza", "adaptarea unui sistem de cote care să oblige administraţiile şi companiile private să angajeze romi în proporţie de 5%-10%".