Tot mai puţin peşte în Dunăre

Resursa de peşte în Dunăre s‑a redus cu peste 30%, susțin reprezentanţii Ministerului Agriculturii, iar cauzele care au dus la această situație sunt pescuitul ilegal şi poluarea. Autorităţile anunţă alocarea de fonduri şi accesarea de proiecte europene atât pentru reducerea poluării apelor din bazinul hidrografic al Dunării, cât şi pentru dezvoltarea acvaculturii marine.

Evaluările experţilor în domeniu arată că, în special în Delta Dunării, resursa de pescuit s‑a redus cu peste 30%, iar pescuitul ilegal reprezintă o problemă importantă, cu care se confruntă autorităţile, a afirmat ministrul agriculturii, Achim Irimescu, în cadrul conferinţei privind Cooperarea Consolidată pentru Pescuit şi Acvacultură la Marea Neagră. Această scădere a faunei maritime şi dunărene nu este pusă exclusiv pe seama braconajului, o altă cauză semnificativă fiind şi poluarea.

„Marea Neagră reprezintă o importantă resursă pentru asigurarea siguranţei alimentare prin pescuit şi acvacultură, dar trebuie să recunoaştem că este o resursă limitată şi că exploatarea neraţională a acesteia o poate epuiza iremediabil. În plus, resursa piscicolă depinde de ecosistemul în care se dezvoltă, iar deteriorarea sau distrugerea acestuia va duce la dispariţia resursei. Consider că, în acest sens, este necesară o abordare sistemică a problematicii mediului şi a pescuitului şi acvaculturii în Marea Neagră, prin integrarea acestora în procesul implementării Directivei cadru privind strategia mediului marin, precum şi a Directivei Habitate a Uniunii Europene”, a arătat şi ministrul mediului, Cristiana Paşca Palmer, la aceeaşi conferinţă de profil. Potrivit sursei citate, România a investit şi va continua să investească peste 20 de miliarde de euro pentru reducerea poluării apelor din bazinul hidrografic al Dunării, „toate aceste eforturi urmând să aibă un impact semnificativ asupra calităţii mediului marin”.

În acelaşi timp, ministrul agriculturii a subliniat că o altă problemă specifică României, în zona litoralului şi a deltei, vizează comunităţile de pescari, care trăiesc din pescuit şi pentru care trebuie găsite resurse alternative de câştig, una dintre acestea putând fi acvacultura marină, mai ales că pe acest segment se pot accesa fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană, prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM) 2014 – 2020.

România importă anual peste 80.000 de tone de peşte, deoarece capacitatea de producţie naţională nu depăşeşte 30.000 de tone. „Românul a început să consume tot mai mult peşte şi de aceea se apelează la import”, a precizat ministrul agriculturii. Deşi preţul peştelui a rămas relativ stabil, în ultimii ani, consumul anumitor specii, precum calcanul, este, totuși, un lux. Ministrul a subliniat că este dificil să comenteze evoluţia preţurilor, în condiţiile în care, în urmă cu câteva decenii, România era un mare producător de peşte oceanic, întrucât avea vase pentru pescuitul la ocean.

Reprezentanţii statelor riverane Mării Negre, țările membre ale Uniunii şi reprezentanţi ai Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), ai Comisiei Europene, ai Comisiei Generale pentru pescuitul mediteranean (General Fisheries Commission for the Mediterranean - GFCM), ai Organizației pentru hrană și agricultură a Națiunilor Unite (Food and Agriculture Organization of the United nations - FAO) şi cei ai organizației internaționale Eurofish au subliniat, în cadrul conferinţei tematice desfăşurată la Bucureşti, necesitatea adoptării unor acţiuni concertate, cu scopul protejării ecosistemelor marine şi reducerii impactului negativ al pescuitului asupra mediului, în contextul în care ultimele studii ştiinţifice arată că situația stocurilor din Marea Neagră este una îngrijorătoare.