Trăim mult, dar tot mai bolnavi

În prezent, factorii declanşatori ai celor mai multe boli sunt hipertensiunea, fumatul şi consumul de alcool, care au devenit mai periculoşi decât malnutriţia, boală ce făcea cele mai multe victime în 1990 la nivel global.

Aproape pretutindeni în lume, oamenii trăiesc mai mult, dar omenirea se confruntă, în schimb, cu bolile şi dizabilităţile vieţii moderne, relevă cel mai amplu studiu realizat până acum privind speranţa de viaţă şi principalele ameninţări la adresa sănătăţii, publicat de prestigioasa revistă medicală britanică "The Lancet".

Ultimul studiu de acest gen, făcut public în 1990, semnala ca principală problemă de sănătate rata mare a mortalităţii în rândul copiilor sub 5 ani, cu peste 10 milioane de decese înregistrate anual. De atunci, campaniile de vaccinare a copiilor împotriva unor boli ca poliomielita sau pojarul au redus semnificativ numărul deceselor la această categorie, la circa 7 milioane.

Tot la începutul anilor â90, malnutriţia reprezenta principala ameninţare pentru sănătatea copiilor. Astăzi, cu puţine excepţii, problema se pune mai degrabă în sensul că foarte mulţi copii suferă de obezitate decât de subnutriţie.

Hipertensiunea, principalul risc pentru sănătate

Odată cu scăderea mortalităţii infantile, cercetătorii au constatat o creştere a numărului de boli cronice şi dizabilităţi care afectează organismul uman mai târziu în cursul vieţii. Hipertensiunea a devenit principalul risc pentru sănătate pe plan global, urmată de fumat şi consumul de alcool. "Factorul care împovărează cel mai mult sănătatea globală nu îl constituie decesele premature, ci bolile cronice, leziunile, afecţiunile mintale şi toate bolile legate de oase şi articulaţii", a spus unul dintre conducătorii studiului, Christopher Murray, directorul Institutului de Evaluare a Sănătăţii de la Universitatea Washington. În ţările dezvoltate, astfel de afecţiuni reprezintă în prezent peste jumătate din problemele de sănătate, situaţie la care contribuie şi îmbătrânirea populaţiei. În timp ce speranţa de viaţă este în ascensiune aproape în toată lumea, la fel creşte şi numărul anilor pe care oamenii îi vor trăi cu probleme de vedere sau auz ori cu probleme de sănătate mintală, ca depresia.

Între concluziile studiului se remarcă o largă diversitate a factorilor care provoacă decesul, în funcţie de regiunile globului. Una dintre constatările cele mai frapante este faptul că, în America Latină, spre exemplu, cauza numărul 3 a deceselor în rândul bărbaţilor o reprezintă omuciderile, element aflat pe locul 21 pe plan mondial şi abia pe locul 57 în Europa.

Totodată, sinuciderile, care se află tot pe locul 21 pe plan global, este cauza numărul 9 a deceselor în rândul femeilor din zona Asiei, în special în zona cuprinsă între India şi China. În America de Nord şi Europa Occidentală, suicidul se află pe locul 14, respectiv 15 în acest clasament. În acelaşi timp, în Asia Centrală şi de Sud-Est se înregistrează cea mai mare incidenţă a atacurilor cerebrale în rândul tinerilor adulţi, cu 15 cazuri din 100.000 de decese, în America de Nord, acest raport fiind de doar 3 la 100.000.

Bolile cardiovasculare şi atacul cerebral

Pe plan global, bolile cardiovasculare şi atacul cerebral rămân principala cauză a deceselor. O altă tendinţă ce reflectă îmbătrânirea demografică, cancerul de plămâni a urcat pe locul 5, iar alte forme de cancer, cum sunt cel de ficat, stomac sau colon, se află de asemenea în "top 20". Dacă, în general, în lume, oamenii sunt într-o mai mare măsură victime ale bolilor cronice, în Africa este valabilă tendinţa inversă, iar principalele ameninţări continuă să le reprezinte boli ca SIDA, malaria şi tuberculoza. "Bolile epidemice infecţioase sunt de aşa natură, încât, dacă nu le acorzi atenţie, proliferează", a subliniat Jennifer Cohn, coordonator medical la Medici fără Frontiere.

La studiul publicat de revista "The Lancet" au contribuit peste 480 de cercetători din 50 de ţări, care au colectat date furnizate de diferite alte studii, cercetări şi analize realizate până în 2010, într-un efort finanţat în principal de Fundaţia Bill & Melinda Gates.