Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Tratament egal pentru azilanţi în toate ţările Uniunii Europene

Tratament egal pentru azilanţi în toate ţările Uniunii Europene

Data: 06 Decembrie 2008

În fiecare an, zeci de mii de oameni vin în Uniunea Europeană şi cer azil pentru a scăpa de persecuţiile de care suferă în propria ţară pe criterii de etnie, religie, opinii politice sau afiliere la un anumit grup social. Conform normelor internaţionale, aceştia au dreptul la protecţie, chiar dacă au intrat în UE în mod ilegal. În 2003, Uniunea a adoptat un set de standarde minime privind tratamentul solicitanţilor de azil, însă legea acordă statelor membre o marjă de aplicare considerabilă. Azilanţii sunt însă trataţi în mod foarte diferit, de la o ţară la alta, astfel că Executivul european a propus ca aceste standarde să fie revizuite, astfel încât solicitanţii de azil să aibă condiţii de viaţă mai bune şi să beneficieze de acelaşi tratament în toate ţările UE. Astfel, aceştia ar urma să intre în detenţie doar în situaţii excepţionale, ca de exemplu atunci când ameninţă ordinea publică. Minorii neînsoţiţi nu ar putea fi reţinuţi, iar cei însoţiţi, doar dacă acest lucru ar fi în interesul lor. Mai mult decât atât, este necesar ca guvernele să îşi amelioreze capacitatea de a oferi solicitanţilor de azil un adăpost, hrană şi îmbrăcăminte, precum şi acces la asistenţă medicală şi la locuri de muncă. Persoanele cu nevoi speciale, de exemplu cele care au fost victimele torturii, ar urma să aibă dreptul la consiliere juridică şi la asistenţă medicală. Alte două propuneri ale Comisiei au ca obiectiv diminuarea presiunii exercitate asupra unor ţări precum Grecia, unul dintre punctele principale de intrare pentru solicitanţii de azil, şi oferirea autorităţilor naţionale accesul la informaţii care să le ajute să identifice refugiaţii şi să evite cererile multiple de azil. În mod normal, solicitanţii de azil ar trebui să-şi depună cererea în primul stat UE în care ajung. În realitate, mulţi dintre ei călătoresc ilegal prin Europa, încercând să ajungă în ţările în care ar putea avea şanse mai mari de a primi dreptul de şedere. Regulamentul Dublin le permite statelor membre să trimită refugiaţii înapoi în ţara în care au intrat mai întâi pe teritoriul Uniunii. Comisia propune acum aplicarea unui mecanism care să suspende transferurile către ţările care se confruntă cu fluxuri puternice de refugiaţi. UE este una dintre cele mai importante destinaţii pentru solicitanţii de azil. Numai în primele şase luni ale anului 2008, Uniunea a primit 103.500 de cereri de azil, majoritatea acestora provenind din partea cetăţenilor irakieni. Potrivit unui studio algerian citat de Reuters, 28,7% din 1.364 de persoane intervievate declară că ar alege „desigur“ emigraţia dacă li s-ar prezenta ocazia. Iar alte 20,8% au răspuns că ar emigra „probabil“. În schimb, 50,5% exclud categoric această ipoteză. Destinaţia preferată a candidaţilor la emigrare ilegală este Spania (40,4%), urmată de Italia (17,3%), Marea Britanie (11,6%). Franţa, fostă putere tutelară, a întrunit sufragiile a doar 10,5% dintre ei.