Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială Trei din 10 pensionari au o sănătate precară

Trei din 10 pensionari au o sănătate precară

Un articol de: Cristina Zamfirescu - 21 Sep, 2019

Aproximativ 70,6% din populaţia de peste 16 ani declară că deţine o stare de sănătate bună sau foarte bună, conform „Anchetei asupra calităţii vieţii”, realizată de Institutul Naţional de Statistică. În cazul pensionarilor, situaţia se schimbă considerabil pentru că, potrivit studiului, doar trei din zece se declară mulţumiţi de starea de sănătate, iar un pensionar din șase s-a confruntat cu imposibilitatea de a consulta un medic, în pofida problemelor de sănătate specifice vârstei.

Potrivit unui raport realizat de Institutul Naţional de Statistică, intitulat „Anchetă asupra calităţii vieţii”, majoritatea populației este mulțumită de starea de sănătate pe care o are. Însă dacă analizăm datele pe grupe de vârstă, mediu social sau regiunea de proveniență, cifrele arată o realitate mai puțin optimistă, iar în situația cea mai dificilă sunt persoanele în vârstă de peste 65 de ani, care reprezintă aproape două treimi din totalul populaţiei cu stare de sănătate rea sau foarte rea (64,6%).

„Majoritatea persoanelor care consideră că au o stare precară de sănătate sunt femei (71,6%). Ponderea persoanelor cu stare precară de sănătate este mai ridicată în rândul bărbaţilor faţă de femei cu vârste cuprinse între 50-64 ani şi 16-49 ani (cu 10,9 puncte procentuale şi respectiv 7,6 puncte procentuale), însă, după 65 ani şi peste, situaţia se schimbă, femeile înregistrând cu 18,5 puncte procentuale mai mult”, se menţionează în documentul citat de Agerpres.

Structura pe grupe de vârstă şi medii de rezidenţă a persoanelor care declară o stare de sănătate precară evidenţiază faptul că, procentual, există mai multe persoane de 50-64 ani în mediul urban, decât în mediul rural, care declară o asemenea stare de sănătate (diferenţă de 5,4 puncte procentuale). Însă în rândul populaţiei de 65 ani şi peste, situaţia se inversează, ponderea acestora este mai crescută în mediul rural cu 5,5 puncte procentuale.

Cel mai frecvent declară o stare de sănătate rea sau foarte rea persoanele cu nivel de pregătire gimnazială (31%) şi persoanele cu pregătire primară (inclusiv fără şcoală absolvită, 29,6%).

În privința categoriilor de populație care se consideră sănătoși, aceștia sunt într-o proporţie de circa 80%-92% salariaţii, lucrătorii pe cont propriu (inclusiv patronii), agricultorii şi şomerii. În cazul pensionarilor, situaţia se schimbă: aproape trei din zece se declară mulţumiţi de starea de sănătate, mai mult de jumătate declară că au o stare de sănătate satisfăcătoare, iar unul din cinci declară o stare de sănătate rea sau foarte rea.

Pe regiuni de dezvoltare, în 2018, frecvenţa cea mai mare a persoanelor cu stare de sănătate nesatisfăcătoare se întâlneşte în Sud-Est (9,7%), Sud-Muntenia şi Nord-Vest (8,1% fiecare). Ponderile cele mai mari ale persoanelor de 16 ani şi peste care consideră că au o sănătate bună sau foarte bună se întâlneşte în regiunea Vest (78,4%).

În ceea ce privește accesul la serviciile medicale, în 2018, 15,6% din persoanele de peste 16 ani au fost cele care nu au avut nevoie să consulte un medic specialist în ultimele 12 luni, 77,5% au putut să fie consultate, iar 6,9% nu au reuşit acest lucru, deşi ar fi avut nevoie.

La nivelul mediilor de rezidenţă, imposibilitatea de a efectua un consult la un medic specialist este resimţită mai frecvent în rural decât în urban (7,6% faţă de 6,3%).

Dintre categoriile sociale care ar fi avut nevoie de un consult de specialitate, dar nu l-au putut realiza, pensionarii se disting prin frecvenţa cea mai ridicată, 1 din 6 s-a confruntat cu imposibilitatea de a participa la un consult medical, în pofida problemelor de sănătate specifice vârstei. Ponderile celor care au putut efectua vizita medicală s-au încadrat între 72,8% şi 80,7%.

Totodată, aproape jumătate dintre cei care nu au putut să consulte un medic specialist au precizat că motivul principal a fost situaţia materială care nu le-a permis efectuarea consultului (49,3%). Celelalte motive invocate se referă la cei înscrişi pe o listă de aşteptare (13,9%), neglijarea problemei de sănătate, aşteptând ca asta să se rezolve de la sine (13%), urmat de distanţa prea mare sau lipsa mijloacelor de transport (6,9%).