Trei proiecte românești pe lista exploatărilor UE de materii critice

România este pe lista celor 13 state membre ale Uniunii Europene care vor primi finanțare pentru un total de 47 de proiecte strategice menite să stimuleze capacităţile UE privind materiile prime critice. Țara noastră va avea acces la 615 milioane de euro pentru trei proiecte, în Gorj, Hunedoara şi ­Bihor, legate de exploatarea de grafit, magneziu şi cupru.

Lista proiectelor strategice, anunțată acum două zile de Comisie, marchează o etapă importantă în implementarea Actului privind materiile prime critice (CRMA), intrat în vigoare anul trecut, care urmăreşte ca pro­ducția la nivel european a materiilor prime esențiale să ajungă la 25% din cererea UE până în 2030. Cele 47 de proiecte strategice sunt localizate în Belgia, Franţa, Italia, Germania, Spania, Estonia, Cehia, Grecia, Suedia, Finlanda, Portugalia, Polonia şi România. Dintre acestea, 25 de proiecte cuprind activităţi de extracţie, 24 de prelucrări, 10 reciclări şi două de înlocuiri de materii prime. Cele mai multe vizează litiul (22 de proiecte), nichelul (12), cobaltul (10), manganul (şapte) şi grafitul (11). Pentru a deveni operaţionale, cele 47 de proiecte vor beneficia de un capital preconizat la 22,5 miliarde de euro, prin sprijin coordonat din partea Comisiei, a statelor membre şi a instituţiilor financiare. Vor fi activate, de asemenea, dispoziţii simplificate în materie de autorizare, care nu vor depăși 27 de luni pentru proiectele de extracţie şi 15 luni pentru alte proiecte, cu protejarea în acelaşi timp a standardelor de mediu. În prezent, procesele de autorizare pot dura între 5 şi 10 ani.

Premierul Marcel Ciolacu a venit marți cu detalii privind proiectele românești de exploatare a materiilor critice incluse pe lista Comisiei Europene. Este vorba de trei investiții, la Gorj, Hunedoara şi Bihor, în valoare totală de 615 milioane de euro, constând în exploatarea de grafit, de magneziu şi de cupru, „minerale pe care se bat toate marile puteri economice ale lumii”. Șeful Executivului a adăugat că „aceste materii prime esenţiale sunt folosite în energie, aviaţie şi industria de apărare”.

Prezent la discuția cu jurnaliștii alături de șeful Guvernului, ministrul economiei, Bogdan Ivan, a spus că proiectul privind grafitul, de 200 de milioane de euro, va fi gestionat de SALROM, companie din portofoliul Ministerului Economiei, care va asigura 15.000 de tone de grafit pe an, pentru industria de automotive, de apărare, pentru stocarea de energie. Exploatarea de magneziu va beneficia de 115 milioane de euro, iar cea mai mare investiție, de 300 de milioane de euro, va fi în extracţia cuprului din județul Hunedoara, care va aduce anual o producție de 20.000 de tone de cupru concentrat, potrivit ministrului economiei. (C. Z.)