Trei state UE resping redistribuirea obligatorie a migranţilor

După negocieri dificile care au tensionat timp de mai mulți ani relațiile între cele 27 de state membre, reforma politicii europene privind migraţia și azilul a trecut cu succes de Parlamentul European. Deși salutat cu entuziasm de Comisia Europeană și de ţările cel mai afectate de sosirile migranţilor, pactul pare că se va bloca din nou. El trebuie validat oficial de fiecare stat membru înainte de alegerile europarlamentare, însă deja au apărut reacțiile de respingere venite de la Varșovia, Budapesta și Bratislava.

Cele zece texte ale „Pactului privind migraţia şi azilul” au fost aprobate miercurea trecută într-o sesiune plenară tensionată a Parlamentului European, întreruptă pe alocuri de protestele activiștilor pentru drepturile omului. Cele trei familii politice europene principale - PPE (dreapta), socialiştii şi democraţii (S&D) şi Renew Europe - au sprijinit pactul, căruia i s-au opus o mare parte din extrema dreaptă, dar şi Verzii, stânga radicală şi unii socialişti. 

„Am scris o pagină de istorie. Lucrăm la asta de mai bine de zece ani”, a declarat după vot preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola. 

Reforma, care se va aplica abia din 2026, înăspreşte controalele la frontierele UE, introduce „verificarea” și înregistrarea migranţilor în baza de date comună EURODAC, stabilește o „procedură la frontieră” pentru persoanele cu șanse mici de a primi azil în sensul în care acestea vor fi ţinute în centre închise, iar cazurile lor vor fi examinate accelerat, urmând, eventual, expulzarea. 

Regula actuală conform căreia ţara de intrare în UE a unui migrant este responsabilă pentru cererea sa de azil este menţinută. Dar, pentru a ajuta ţările de intrare cum sunt Italia sau Grecia, este organizat un sistem de solidaritate. Astfel, celelalte state trebuie să ajute prin preluarea azi­lanților sau printr-o contribuţie în beneficiul ţării din prima linie a migraţiei. Aceasta a fost o modalitate de a încerca să fie depăşită opoziţia Ungariei şi Poloniei faţă de cota de refugiaţi, însă chiar și așa aceste două ţări au rămas ostile reformei. Iar lor li s-a adăugat Slovacia care a declarat că respinge „fără echivoc” redistribuirea obligatorie a migranţilor.

„Vom găsi modalităţi astfel încât, chiar dacă pactul privind migraţia intră în vigoare, să protejăm Polonia în faţa mecanismului de relocare (a migranților, n.r.)”, a spus premierul polonez Donald Tusk, subliniind că statele UE ar trebui să se concentreze pe protejarea graniţelor, nu pe mecanisme de a redistribui migranţii între ele. Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a descris reforma drept o „undă verde pentru migraţia ilegală” şi a dat asigurări că Ungaria îşi va menţine barierele fizice şi legale la frontierele sale, relatează MTI. 

161 de organizaţii pentru drepturile omului au criticat de asemenea legea, exprimându-şi îngrijorarea cu privire la „detenţia familiilor cu copii” şi „incriminarea” migranţilor. (C. Z.)