Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Trei zile de sărbătoare în Bucureşti
Bucureştenii sunt invitaţi, în perioada 16-18 septembrie 2016, să participe la manifestările organizate cu ocazia împlinirii a 557 de ani de atestare istorică a oraşului. Cea mai veche consemnare scrisă a denumirii Cetății București datează din 20 septembrie 1459 și există într-un document emis de Vlad Țepeș.
Concerte, expoziţii, ateliere, spectacole de teatru şi parade, plimbări cu trăsuri şi teatru pentru copii vor avea loc în trei zone din Capitală - Piaţa Constituţiei, Parcul Cişmigiu şi Parcul Herăstrău, informează municipalitatea. „Îmi doresc ca locuitorii acestui oraş să se bucure de activităţile culturale pe care le-am pregătit pentru această perioadă şi îi asigur că sunt şi voi rămâne un susţinător al proiectelor culturale care fac din Bucureşti o adevărată capitală europeană”, afirmă primarul general Gabriela Firea, potrivit Agerpres.
Pe 17 septembrie, în Piaţa Constituţiei, de la ora 17:00, va avea loc un concert cu cei mai iubiţi artişti pop-rock ai momentului: Andra, Ştefan Bănică Jr, Zdob şi Zdub, Holograf, Vunk, Bere Gratis, Sore, Loredana, Ruby, Connect-R, Gabriel Cotabiţă, Marcel Pavel, Ovidiu Komornyic, Proconsul, Phoenix sau Lidia Buble.
Atmosfera de sărbătoare va fi completată de opt trupe de teatru de stradă, din Spania, Italia şi Franţa. Clovni şi păpuşi uriaşe, fluturi şi dansatori luminoşi se vor plimba printre spectatori şi vor oferi minireprezentaţii pline de muzică şi culoare în Piaţa Constituţiei şi pe străzile alăturate.
În toate cele trei zile de sărbătoare, va fi organizat evenimentul „Poveşti de Bucureşti”, în Parcul Herăstrău - intrarea Charles de Gaulle, care va cuprinde spectacole artistice, parada costumelor de epocă, „Bătaia cu flori”, plimbări cu trăsuri, teatru pentru copii, muzică de promenadă, echilibristică pe monociclu, târg cu produse hand-made. Atmosfera va fi completată de prezenţa animatorilor şi a statuilor vivante. Pe scena amplasată în Parcul Herăstrău vor avea loc spectacole ale minorităţilor şi comunităţilor naţionale, dar şi spectacole de folclor românesc.
Tot în Parcul Herăstrău, Grădina Culinară îi aşteaptă pe bucureşteni cu preparate din bucătăria tradiţională românească, fiind un spaţiu în care vizitatorii pot încerca reţete autohtone.
În Parcul Cişmigiu, va fi organizat în acele zile evenimentul „Kids City 2016” - „Aventuri în lumea circului”. În cadrul evenimentului, foişorul din parc va fi decorat asemenea unui circ, iar copiii vor învăţa să facă jonglerii, să îşi ţină echilibrul sau să facă giumbuşlucuri. Cei mici sunt invitaţi să participe la ateliere de creaţie concepute special pentru ei, să se bucure de spectacole susţinute de copiii de la cluburile din Capitală, dar şi să participe la mai multe activităţi sportive.
Tot cu prilejul „Zilelor Bucureştiului”, Primăria Sectorului 3, împreună cu Centrul Cultural Casa Artelor, organizează cea de-a III-a ediţie a programului cultural „Bulevardul Artelor”. Ediţia din acest an îi este dedicată lui Wolfgang Amadeus Mozart şi marchează 260 de ani de la naşterea marelui compozitor. Evenimentul se va desfăşura concomitent pe 8 miniscene amplasate pe bulevardul Unirii, având ca punct central scena mare din Piaţa Regiunilor.
În secolul al XIV-lea, Bucureştiul era un turn aflat la intersecţia a două drumuri comerciale din care se putea observa orice mişcare apărută în zonă. Era, pe scurt, un punct de observaţie foarte bun din care oamenii puteau să supravegheze cu grijă tot ce mişca în zonă. „În anii 1370-1380, se pun bazele unui turn, punct de pază în vremea aceea”, povesteşte istoricul Dan Falcan despre începuturile Bucureştiului. De la acest turn a luat fiinţă oraşul ce avea să devină capitala României de astăzi. Uşor-uşor, Bucureştiul s-a extins, primul document în care este menţionat ca oraş fiind un hrisov dat de Vlad Ţepeş, domn al Ţării Româneşti, la 20 septembrie 1459, care se încheie cu mențiunea că „s-a scris în Cetatea București” (reședința sa din perioada anilor 1458-1462).