Tulburările din Iran nu sunt o ameninţare pentru regimul lui Ali Khamenei

▲ Zeci de mii de iranieni, susţinători ai candidatului Mir Hossein Moussavi, care a pierdut recentele alegeri prezidenţiale, s-au reunit joi, pentru a şasea zi consecutiv, pentru a protesta împotriva realegerii în funcţie a preşedintelui Mahmoud Ahmadinejad ▲ „Nu am plătit tribut cu morţi pentru a accepta urne măsluite“, „Am scris dragoste, iar ei au citit dictatură“, se putea citi pe pancarte arborate de protestatari ▲ Manifestaţiile de protest de la Teheran vizează în principal procesul electoral şi nu reprezintă o ameninţare pentru existenţa regimului islamic, în lipsa unei alternative serioase, apreciază majoritatea analiştilor politici ▲

Agenţiile de presă internaţionale menţionează că demonstranţilor li s-a alăturat Mir Hossein Moussavi şi soţia acestuia, Zahra Rahnavard, care i-au chemat pe protestatari să participe la marşul de doliu în memoria celor şapte manifestanţi ucişi, luni, de forţele de ordine, la Teheran. „În jurul orei locale 18:00, în faţa sediului Telecomunicaţiilor a sosit şi Moussavi. A coborât din autoturism şi s-a adresat mulţimii“, a declarat pentru AFP un martor ocular. Manifestanţii, tăcuţi şi majoritatea în ţinută neagră, în memoria protestatarilor ucişi de forţele de ordine, s-au întâlnit în piaţa Imam, în sudul Teheranului, îndreptându-se ulterior spre nord, pe bulevardul Ferdowsi. Ca şi în celelalte două zile precedente, participanţii au defilat în linişte, arborând portrete ale lui Moussavi şi banderole verzi, culoarea de campanie a principalului contracandidat al lui Ahmadinejad. „Nu am plătit tribut cu morţi pentru a accepta urne măsluite“, „Moussavi: defilaţi în linişte şi calm!“, „Am scris dragoste, iar ei au citit dictatură“, se putea citi pe unele pancarte arborate de protestatari. Acest marş tăcut a fost dedicat memoriei celor şapte manifestanţi ucişi de gloanţe luni, în timpul „marelui marş spre piaţa Azadi şi pentru cei ucişi la universitate“.

Mir-Hossein Mousavi Khameneh, născut la 29 septembrie 1941, este considerat drept un politician reformist, în prezent preşedinte al Iranian Academy of Arts, fost prim-ministru (şi ultimul) al republicii islamiste între 1981-1989.

Candidaţii învinşi reclamă 646 de nereguli

Protestatarii şi ceilalţi trei candidaţi la prezidenţiale cer anularea scrutinului de la 12 iunie, care l-a desemnat drept învingător pe Mahmoud Ahmadinejad cu 63% din voturi, conform datelor oficiale. Cei trei candiaţi învinşi la scrutinul prezidenţial din 12 iunie au depus o plângere în care au semnalat un număr de 646 de nereguli, a declarat, joi, purtătorul de cuvânt al Consiliului Gardienilor Constituţiei, Abbas Ali Kadkhodai, într-o intervenţie televizată. Consiliul Gardienilor „se va întâlni sâmbătă cu cei trei candidaţi, Mir Hossein Moussavi, Mehdi Karubi şi Mohsen Rezai“, a precizat Kadkhodai. Neregulile se referă, printre altele, la „lipsa şi întârzierea predării buletinelor de vot“, „încurajarea votului pentru un singur candidat“, şi „devierea itinerariilor stabilite pentru urnele mobile“.

Manifestaţiile de protest de la Teheran vizează în principal procesul electoral şi nu reprezintă o ameninţare pentru existenţa regimului islamic, în lipsa unei alternative serioase, apreciază majoritatea analiştilor politici, transmite AFP, într-o amplă relatare de la Paris.

Conform specialiştilor, comunitatea internaţională are extrem de puţine modalităţi de a interveni într-un conflict intern în Iran şi trebuie să rămână un spectator pasiv, cu excepţia câtorva măsuri diplomatice. Spontană, mişcarea de opoziţie ce contestă rezultatul recentului scrutin prezidenţial „s-a născut doar din frustrarea de a fi pierdut alegerile, fără îndoială din cauza manipulării la nivel înalt“, a opinat Denis Bauchard, de la Institutul Francez de Relaţii Internaţionale (IFRI). „Nu este o confruntare între o opoziţie din afara regimului şi regimul însuşi, atât timp cât Mir Hossein Moussavi, fost prim-ministru, este, înainte de toate, un conservator, un veritabil aparatcik mai pragmatic decât ceilalţi“, a adăugat politologul francez.

Liderul spiritual iranian îl preferă pe Ahmadinejad

Liderul spiritual suprem iranian Ali Khamenei, chiar dacă nu a anticipat fronda postelectorală, deţine încă multe atuuri, consideră specialiştii. „Locuitorii din zona rurală, în special, se recunosc în Khamenei, care beneficiază de sprijinul forţelor de ordine, al armatei şi poate specula absenţa unei alternative externe credibile, fie regaliştii, fie organizaţia Mujahedinii Poporului (opoziţia iraniană în exil - n.r.)“, notează acelaşi Denis Bauchard.

Potrivit lui Claire Spencer, care conduce departamentul Orientul Mijlociu al Institutului Chatham House din Londra, aceste manifestaţii ar putea zdruncina însă puterea liderului spiritual suprem iranian. „Preferinţa lui pentru Ahmadinejad era bine cunoscută la alegerile din 2005, când Ahmadinejad a obţinut primul său mandat de preşedinte“, subliniază analista britanică.

SUA şi UE nu dispun de modalităţi concrete de acţiune

În opinia generală a analiştilor politici, marja de manevră a Statelor Unite ale Americii sau a Uniunii Europene, prea ocupate să împiedice regimul iranian să acceadă la arma atomică, este una foarte restrânsă. „Uniunea Europeană şi Statele Unite nu dispun de modalităţi concrete de acţiune, în afara mijloacelor diplomatice“, este de părere analistul Denis Bauchard, apreciind că „orice implicare externă ar contribui doar la fragilizarea opoziţiei în Iran“. Liderii Uniunii Europene au cerut Teheranului să permită manifestaţiile de stradă, precum şi efectuarea unei anchete cu privire la recentele alegeri prezidenţiale, potrivit unui proiect de declaraţie obţinut de AFP. În document, Consiliul European cere autorităţilor iraniene să se asigure ca „dreptul tuturor iranienilor de a se întruni şi de a se exprima în mod paşnic să fie garantat şi să se abţină de la utilizarea forţei împotriva manifestaţiilor paşnice“, continuă declaraţia. În pofida manifestaţiilor de opoziţie fără precedent de la revoluţia islamică din 1979, adaugă AFP, europenii ezită să înăsprească tonul în condamnarea regimului iranian, temându-se ca aceast lucru să nu se întoarcă împotriva opoziţiei de la Teheran. „La Naţiunile Unite, Rusia şi China vor bloca orice iniţiativă, iar ţările arabe vecine, care mai degrabă se tem de Iran, nu vor face nimic din ceea ce le-ar agrava relaţiile cu această ţară“, conchide specialistul IFRI.

Mai mulţi diplomaţi europeni au fost convocaţi, marţi, la Ministerul iranian al Afacerilor Externe, care a protestat împotriva reacţiei conducătorilor acestor ţări faţă de violenţele postelectorale care continuă de sâmbătă la Teheran, informează AFP. „Nici Uniunea Europeană, nici altă ţară nu sunt în poziţia de a avea dreptul să se amestece şi să facă remarci grosiere împotriva Iranului, în special faţă de glorioasa noastră alegere“, i-a comunicat Ministerul iranian lui Josef Havlas, însărcinat cu afaceri ceh şi reprezentant al Preşedinţiei turnante a UE. Ambasadorul britanic Simon Lawrence Gass şi omologul său francez, Bernard Poletti, au fost, de asemenea, convocaţi pentru a protesta împotriva reacţiei britanice şi franceze la aceste evenimente. Ambasadorii italian, german şi olandez au fost şi ei convocaţi.

▲ Ahmadinejad: „Nu avem ce invidia la democraţia occidentală“

Preşedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad a apreciat miercuri că recenta sa realegere în funcţia supremă în Stat reprezintă o dovadă a încrederii poporului în Guvernul său, transmite AFP. „Rezultatul alegerilor confirmă că activitatea celui de-al nouălea guvern este una bazată pe onestitate şi reprezintă un serviciu în slujba poporului“, a afirmat preşedintele iranian ultraconservator pentru Agenţia de presă Isna, referindu-se la primul său mandat din perioada 2005-2009. Ahmadinejad a făcut această declaraţie la revenirea în ţară după vizita în Rusia, unde a participat la o conferinţă regională. „Douăzeci şi cinci de milioane de oameni au confirmat această modalitate de a administra ţara, respectând valorile Revoluţiei islamice din 1979“, a continuat preşedintele iranian, făcând trimitere directă la numărul de voturi obţinute de el la prezidenţialele de vinerea trecută, 12 iunie, conform rezultatelor oficiale (63%). Ahmadinejad a mai spus că ţara sa „nu are ce invidia la democraţia occidentală“, atât timp cât în Iran s-a prezentat la vot 82% din electorat, rezultatele scrutinului consolidând „numele revoluţiei“ pe scena internaţională.

Mahmoud Ahmadinejad, născut pe 28 octombrie 1956, este cel de-al şaselea preşedinte al Republicii Islamiste Iran. A fost ales preşedinte în 2005 şi reconfirmat în funcţie după alegerile din această lună. În ciuda titulaturii de preşedinte, Ahmadinejad nu deţine cea mai înaltă funcţie din Iran, care, potrivit Constituţiei, revine liderului religios suprem, ayatolahului Ali Khamenei. Preşedintele Mahmoud Ahmadinejad este un critic constant al SUA şi Israelului, care îl acuză pentru ambiţia de a obţine arma atomică şi pentru faptul că a descris Holocaustul ca fiind „un mit“.