Turcia rămâne sub controlul islamiştilor încă cinci ani

▲ Partidul islamiştilor moderaţi rămâne la putere în Turcia ▲ Formaţiunea premierului Recep Erdogan a obţinut aproape jumătate din voturile de la alegerile generale ▲ Armata păstrează o atitudine vigilentă, garantând laicitatea statului ▲

Alegerile generale din Turcia s-au încheiat cu o victorie confortabilă a islamiştilor, acest lucru provocând noi temeri la Bruxelles şi Washington. Deocamdată, învingătorii promit păstrarea caracterului laic al ţării.

Victorie categorică a islamiştilor

În Turcia, partidul de guvernământ pro-islamic a câştigat aproape jumătate din voturile exprimate în cadrul alegerilor parlamentare de duminică. Victoria Partidului Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP) survine pe fundalul unor ample dezbateri privind respectarea principiului fondator al ţării - de separare a religiei de politică.

Conform rezultatelor finale neoficiale, partidul de guvernământ a câştigat 46,4% din voturi şi 340 de mandate din cele 550 ale Marii Adunări Naţionale, parlamentul unicameral al Turciei.

Partidul Republican al Poporului (CHP) va fi ca şi în 2002 principalul partid de opoziţie, cu 20,8% şi 112 mandate, dar de data aceasta mai intră în parlament şi un al treilea partid Acţiunea Naţionalistă, cu 14,2% şi 71 de mandate. În parlament vor fi prezenţi şi 27 de deputaţi independenţi, dintre care 24 kurzi. În acest fel, minoritatea kurdă, care numără 10 milioane de oameni, revine în forul legislativ după o absenţă de 13 ani.

Islam contra laicitate

Alegerile parlamentare de duminică au fost convocate de primul ministru, Recep Tayyip Erdogan, cu 4 luni înainte de termen, după ce parlamentul a refuzat să-l accepte ca viitor preşedinte pe ministrul de externe, Abdullah Gul, care este un musulman practicant. În ciuda asigurărilor date de partidul de guvernământ că va respecta caracterul laic al statului turc, tabăra care susţine principiul separării clare a politicii de religie a argumentat că Gul nu este un candidat potrivit pentru preşedinţie din cauza orientării sale islamice.

Deşi funcţia de preşedinte este pur ceremonială, preşedintele are totuşi prerogativele de a numi ocupanţii unor posturi cheie în stat, inclusiv pe Şeful Statului Major General al Armatei Turciei. Susţinătorii statului laic, cu armata în frunte, au avertizat că încă o victorie a islamiştilor ar putea ameninţa principiul fundamental al separaţiei între stat şi religie. După aflarea victoriei, premierul Erdogan a dat asigurări însă că va respecta principiul laicităţii statului şi că va continua reformele economice şi democratice.

Priorităţile noului guvern

Una dintre primele sarcini ale noii puteri va fi să ia o decizie în legătură cu viitorul sistem de votare a preşedintelui. De asemenea, noul guvern se mai confruntă şi cu intensificarea atacurilor militanţilor kurzi din gruparea separatistă Partidul Muncitorilor din Kurdistan - PKK, asupra militarilor turci. Astfel, primul-ministru este supus presiunilor din toate colţurile spectrului politic pentru a permite armatei să facă o incursiune dincolo de graniţă în nordul Irakului unde PKK are mai multe baze.

În acelaşi timp, comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, a declarat că guvernul Erdogan trebuie să relanseze rapid reformele menite să dinamizeze negocierile de aderare a ţării la Uniunea Europeană. Acesta şi-a exprimat speranţa că, în raportul său din noiembrie 2007, executivul european va putea prezenta „progrese concrete în ce priveşte libertăţi fundamentale cum sunt libertatea de exprimare şi cea religioasă“.

Explicaţii după alegeri

Presa turcă de ieri a calificat victoria Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) în scrutinul legislativ din ziua anterioară, drept o reacţie „democratică“ a electoratului la imixtiunea armatei în viaţa politică turcă. Cotidianul de mare tiraj„Sabah“ titrează pe prima pagină „Memorandumul poporului“, o aluzie la ceea ce fusese numit „memorandumul armatei“, al cărei stat major ameninţase guvernul cu o intervenţie în forţă dacă nu se respectă principiul laicităţii, alimentând o criză politică care a avut ca rezultat organizarea legislativelor anticipate din 22 iulie.

La rândul său, cotidianul liberal „Radikal“ scrie că dacă nu ar fi existat memorandumul militarilor şi o intervenţie exterioară în politică, AKP nu ar fi obţinut 47% din voturi.

„Oamenilor nu le plac guvernele care se ceartă cu armata, dar nu le plac mai mult intervenţiile armatei în politică“, a opinat şi editorialistul cotidianului„Hürriyet“ .