Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială Turismul rural poate fi un factor de dezvoltare pentru România

Turismul rural poate fi un factor de dezvoltare pentru România

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Data: 29 Sep, 2020

Turismul rural reprezintă una din formele de turism cu care România, cu numărul mare de pensiuni, cadrul natural deosebit, tradiţiile şi obiceiurile bine păstrate, poate concura cu orice ţară europeană dezvoltată turistic, susțin specialiștii. Mai mult, turismul rural poate fi un factor de dezvoltare deoarece creează locuri de muncă și stimulează activitățile economice legate de tradiţii, meşteşuguri populare, obiceiuri gastronomice şi de trai.

Constrânși de condiţiile impuse din cauza pandemiei, românii au redescoperit, parcă, în acest an, pitorescul zonelor rurale ale României, fapt confirmat de operatorii din domeniu. „Turismul rural este, probabil, cea mai spectaculoasă formă de turism din România ultimilor 25 de ani“, a declarat pentru Agerpres Traian Bădulescu, consultant în turism, care a făcut o analiză pe zona turismului rural din România. „În contextul pandemiei, turiştii au preferat structuri de cazare de mici dimensiuni, aşa cum sunt pensiunile rurale şi agroturistice, care oferă şi izolare, şi natură, şi siguranţă“, susţine Bădulescu.

Potrivit sursei citate, turismul rural reprezintă una dintre puţinele forme de turism pentru care românii mai fac rezervări din timp. Pe de o parte, o serie de pensiuni sunt deja pline pentru următoarele 1-2 luni, iar pe de altă parte, turiştii au început deja să rezerve locuri la pensiuni pentru sărbătorile de iarnă. „În prezent avem o şansă mai mare, date fiind condiţiile pe care le trăim, să descoperim destinaţii din ţara noastră pe care, poate, le-am ignorat până acum. Mai mult decât atât, nu trebuie să uităm că turismul rural este un factor de dezvoltare: angajează oameni, pune în evidenţă tradiţii, meşteşuguri populare, diverse obiceiuri gastronomice şi de trai“, a subliniat și Emil-Răzvan Pîrjol, secretar de stat în Ministerul Economiei, în deschiderea unui eveniment la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“.

În ţara noastră turismul rural se practică de mult timp, neoficial, la localnici. Traian Bădulescu spune că în mod organizat s-au realizat primele acţiuni turistice în mediul rural pentru grupuri de turişti veniți pe litoral, în anii 1967-1968. Din 1972, Centrul de Cercetări pentru Promovarea Turismului Internaţional, printr-un ordin al ministerului, a trecut la identificarea unor localităţi rurale reprezentative pentru satul românesc cu scopul de a fi promovate turistic. „Din păcate, în 1974 s-a interzis cazarea turiştilor străini în locuinţele particularilor, făcând inaccesibile satele pentru aceștia“, explică Bădulescu.

După 1989, apar primele gospodării înscrise în turismul rural, în zona Moeciu - Bran - Rucăr, iar un pas important a fost făcut în 1994, când s-a înființat Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC).

(Cristina Zamfirescu)