Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială UE are imaginea cea mai bună în România

UE are imaginea cea mai bună în România

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Data: 27 Ianuarie 2010

Cel mai recent sondaj Eurobarometru, comandat de Comisia Europeană şi făcut public la începutul acestei săptămâni, relevă o nemulţumire a jumătate dintre români în ceea ce priveşte nivelul de trai, cu mult sub media europeană . Mai mult, marea majoritate a românilor - 87% - apreciază că situaţia calităţii vieţii în ţară este mai puţin bună decât media înregistrată în UE . În ceea ce priveşte raportarea la Uniunea Europeană, pentru 35% dintre români Uniunea înseamnă prosperitate economică, iar pentru 50% dintre români UE înseamnă libertatea de a călători, studia şi lucra oriunde în spaţiul comunitar .

Mai puţin de jumătate dintre români - 47% - sunt mulţumiţi cu viaţa pe care o duc în prezent, în timp ce media europeană este de 78%, relevă un sondaj Eurobarometru dat publicităţii luni.

România se încadrează în grupul ţărilor din sud-estul Uniunii Europene (UE) cu nivel mai redus de satisfacţie în ce priveşte viaţa, alături de Bulgaria (38%), Ungaria (42%), Grecia (58%), Croaţia (63%). Acestora li se adaugă două ţări baltice - Lituania (55%) şi Letonia (57%) şi, ca o excepţie la restul ţărilor din restul UE, Portugalia (53%).

În România, 50% dintre bărbaţi, comparativ cu 44% dintre femei, sunt mulţumiţi cu viaţa pe care o duc, la nivel european diferenţa fiind doar un procent.

De asemenea, în România, 53% dintre persoanele sub 40 de ani se declară mulţumite de propria viaţă, în timp ce procentul scade la 42% pentru categoria celor de peste 40 de ani.

În privinţa aşteptărilor referitoare la evoluţia vieţii în general în următoarele 12 luni, 22% dintre români cred că vor trăi mai bine, 29% sunt de părere că vor trăi mai prost, 43% consideră că vor trăi la fel, 6% nu ştiu.

La nivelul UE procentrul optimiştilor în privinţa evoluţiei propriei vieţi este de 26%, cel al pesimiştilor de 15%, 56% cred că vor trăi la fel, iar 3% nu ştiu.

Doar 7% dintre români cred că economia naţională performează mai bine decât media UE, în timp ce 88% au opinat că aceasta merge mai puţin bine.

În statele vechi ale UE, 39% dintre respondenţi au declarat că situaţia economiei naţionale este mai bună decât a mediei statelor UE.

Un procent de 88% dintre români cred că situaţia locurilor de muncă din ţară este mai puţin bună decât media înregistrată în UE.

La nivelul celor 27 de state membre UE doar două treimi dintre respondenţi cred că situaţia locurilor de muncă din propria ţară este mai puţin bună decât media europeană, în timp ce procentul scade la 61% pentru vechile state membre ale Uniunii.

Majoritatea românilor - 88% - crede că situaţia în ţară privind costul vieţii este mai puţin bună decât în celelalte ţări UE.

UE pentru români: libertatea de a călători şi munci

Pentru jumătate dintre români Uniunea Europeană (UE) înseamnă libertatea de a călători, studia şi lucra oriunde în spaţiul Uniunii, mai relevă Eurobarometrul 72.

Potrivit Eurobarometrului, acest beneficiu al apartenenţei la UE este mai valorizat de către români decât de media cetăţenilor din statele membre vechi ale Uniunii (44%).

De asemenea, UE înseamnă pentru români democraţie, 39% dintre respondenţi menţionând acest aspect. Diferenţa este majoră atât faţă de media europenilor din vechile state membre (25%), cât şi faţă de cea a cetăţenilor din noile state membre (26%).

Pentru 35% dintre români, Uniunea înseamnă prosperitate economică. Există o mare diferenţă între percepţia românilor şi cea existentă la nivelul Uniunii celor 27 de state, ai căror cetăţeni asociază UE cu prosperitatea economică doar în proporţie de 18%.

22% dintre români consideră că UE înseamnă protecţie socială, iar 33% asociază Uniunea cu pacea.

UE înseamnă risipă de bani pentru 21% dintre europeni

Temele tradiţionale negative asociate UE au puţin răsunet în România în comparaţie cu media europeană. Astfel, birocraţia a fost menţionată de 6% dintre români, în timp ce 20% dintre cetăţenii din cele 27 de state au asociat-o cu organismul de la Bruxelles. Doar 8% dintre români au asociat UE cu „risipa de bani“, procentul la nivelul întregii UE fiind de 21%.

„Comparativ cu cetăţenii celorlalte state membre, românii au o imagine pozitivă asupra UE. Mai mult chiar, UE are imaginea cea mai bună în România (63% cumulat pentru imagine foarte şi oarecum pozitivă), cu 15% peste media UE şi cu 10% peste media noilor state membre“, relevă Eurobarometrul 72.

Două treimi (64%) dintre români cred că este un lucru bun faptul că România este membră a UE, în timp ce doar 8% cred că este un lucru rău, iar 23% consideră că nu este nici bine, nici rău. România este pe locul cinci în privinţa aprecierii ca aspect pozitiv al apartenenţei ţării la UE, alături de Spania şi Belgia, fiind clasată în urma Luxemburgului şi Olandei (locul I), Irlandei (locul II), Slovaciei (locul III) şi Danemarcei (locul IV).

Sondajul Eurobarometru 72 a fost realizat sub coordonarea TNS Opinion & Social, la cererea Comisiei Europene. Datele au fost culese în cele 27 de state membre ale UE, cele trei candidate - Croaţia, Turcia şi fosta Republică Iugoslavă Macedonia, plus comunitatea cipriotă-turcă.

Pentru România datele au fost culese în intervalul 30 octombrie-11 noiembrie 2009, pe baza unui eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1.021 de persoane de 15 ani şi peste. Marja de eroare a eşantionului este de Â/- 3,1% pentru un nivel de încredere 95%.