Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială UE are nevoie de 20 milioane de muncitori cu înaltă calificare

UE are nevoie de 20 milioane de muncitori cu înaltă calificare

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Data: 06 Feb, 2010

Unul din trei europeni de vârstă activă are un nivel de calificare foarte scăzut sau zero, arată Comisia Europeană . Executivul european a prezentat principalele măsuri care trebuie luate de statele membre pentru rezolvarea problemei şomajului, care a depăşit pragul psihologic de 10 procente . Maroš Šefcovic, comisar pentru Educaţie, formare, cultură şi tineret, susţine că este nevoie de„separaţia dintre educaţie, formare şi muncă, astfel încât cetăţenii să se poată asigura că, pe parcursul întregii vieţi, competenţele lor corespund necesităţilor unei pieţe a forţei de muncă în evoluţie continuă“ . Europa duce lipsă la acest moment de 20 milioane de muncitori calificaţi, iar în următorul deceniu se aşteaptă la apariţia a circa 80 milioane de posibilităţi de locuri de muncă .

Problema locurilor de muncă ocupă primul loc pe lista instituţiilor europene, experţii căutând soluţii cât mai rapide. Un raport dat publicităţii de Comisia Europeană atrage atenţia asupra faptului că rezolvarea deficienţelor europene în materie de competenţe necesită o reorientare a pregătirii profesionale. Pentru acest lucru se urmăreşte realizarea unei legături mai bune între educaţie, formare şi muncă. „Este absolut necesar dezvoltarea un caleidoscop corespunzător de competenţe şi anticiparea într-o mai bună măsură a competenţelor necesare pentru viitor“, se apreciază în raportul „Noi competenţe pentru noi locuri de muncă: acţiune imediată“. În timp ce Vladimir Špidla, comisar pentru Ocuparea forţei de muncă, a declarat că „îmbunătăţirea competenţelor cetăţenilor ne va ajuta să ieşim din criză pe termen scurt şi ne va pregăti pentru un succes economic durabil pe viitor“, Maroš Šefcovic, comisar pentru Educaţie, formare, cultură şi tineret, a adăugat că trebuie eliminată „separaţia dintre educaţie, formare şi muncă, astfel încât cetăţenii să se poată asigura că, pe parcursul întregii vieţi, competenţele lor corespund necesităţilor unei pieţe a forţei de muncă în evoluţie continuă.“

Unul din trei europeni este necalificat

În prezent, unul din trei europeni de vârstă activă are un nivel de calificare foarte scăzut sau zero, ceea ce înseamnă că are o probabilitate cu 40% mai mică de ocupare a unui loc de muncă decât cei cu nivel de calificare mediu, menţionează documentul Comisiei Europene. Mai mult, cei cu nivel scăzut de competenţă sunt şi cei cu cea mai mică probabilitate de îmbunătăţire a nivelului de competenţă şi de practicare a învăţământului de-a lungul vieţii.

Rata de ocupare a forţei de muncă pentru cei cu nivel ridicat de competenţă pe întreg teritoriul UE este de 84%, pentru cei cu nivel mediu de competenţă este de 70%, iar pentru cei cu nivel scăzut de competenţă este de 49%, iar societăţile care îşi formează personalul sunt de 2,5 ori mai puţin susceptibile la faliment faţă de cele care nu recurg la formare.

Comisia apreciază că sistemele de educaţie care asigură competenţe adecvate pentru toţi pot îmbunătăţi PIB-ul cu până la 10% pe termen lung.

Ce trebuie făcut?

Raportul de expertiză conţine recomandări concrete privind modul de soluţionare a deficienţelor de competenţe din Europa şi se adresează factorilor de decizie la nivel UE şi naţional, întreprinderilor, sindicatelor, furnizorilor de educaţie şi formare şi serviciilor de ocupare a locurilor de muncă.

Astfel, Comisia cheamă la acţiune în patru domenii principale, respectiv asigurarea unor motivaţii mai bune pentru angajatori şi persoane fizice pentru îmbunătăţirea competenţelor. În acest caz investiţia în competenţe trebuie să fie semnificativă, inteligentă şi să nu se limiteze la resursele financiare, susţine raportul.

În continuare, se doreşte deschiderea universului educaţional şi de formare prin îmbunătăţirea capacităţii de inovare a instituţiilor de educaţie şi formare şi prin îmbunătăţirea răspunsului acestora atât la necesităţile celor care învaţă, cât şi la cele ale angajatorilor, precum şi prin dezvoltarea calificărilor relevante care se orientează pe rezultate concrete ale învăţării.

Oferirea unui caleidoscop mai bun de competenţe, care să corespundă mai bine necesităţilor pieţei forţei de muncă şi o mai bună anticipare a viitoarelor necesităţi de competenţe întregesc acţiunile prioritare văzute de experţii Executivului european, cu menţiunea că „toate aceste domenii sunt interconectate şi, prin urmare, toate acţiunile trebuie desfăşurate în concordanţă“. „Acest proces nu reprezintă responsabilitatea unei singure părţi interesate, ci trebuie să se realizeze printr-un efort concertat“, susţine documentul.

Patronatele: sporirea programelor de pregătire şi atragerea imigranţilor calificaţi

Paradoxul acestei situaţii derivă din faptul că Europa duce lipsă la acest moment de 20 milioane de muncitori calificaţi, iar în următorul deceniu se aşteaptă la apariţia a circa 80 de milioane de posibilităţi de locuri de muncă, între care 7 milioane vor fi noi, însă competenţele europenilor lasă mult de dorit, după cum a fost amintit mai sus.

„Cele mai multe dintre aceste locuri de muncă vor necesita o forţă de muncă având un nivel mai ridicat de competenţă“, se apreciază de către Comisia Europeană, iar situaţia va rămâne aceeaşi dacă tinerii, în mod special, nu se vor specializa.

Patronatul european a făcut apel joi la liderii din Uniunea Europeană să acţioneze pentru a acoperi deficitul de forţă de muncă cu înaltă calificare prin sporirea programelor de pregătire şi intensificarea eforturilor de atragere a imigranţilor calificaţi profesional, informează agenţia „Associated Press“.

Lideri din toate ţările UE se vor întâlni săptămâna viitoare pentru a trasa căile prin care pot să dea un impuls economiei lor în stagnare şi să reducă şomajul aflat la cele mai înalte cote în ultimii zece ani.

BusinessEurope, care reprezintă peste 20 milioane de companii, a afirmat că „este o tragedie faptul că şomajul coexistă cu posturile neocupate“.

În opinia organismului respectiv, Europa duce lipsă de 20 milioane de muncitori calificaţi şi penuria a atins forme acute în informatică şi tehnologia comunicaţiilor.

Şomajul în UE a depăşit 10 procente

Nivelul şomajului a depăşit pragul psihologic de 10%, potrivit ultimelor date publicate în ianuarie de Eurostat. Letonia şi Spania sunt ţările care înregistrează un nivel al şomajului printre cele mai ridicate - peste 20%, în vreme ce Olanda şi Austria sunt statele care şi-au gestionat cel mai eficient problemele legate de forţa de muncă, menţionează Eurostat.

În cifre, acest lucru înseamnă că 24 de milioane de locuitori ai spaţiului european sunt fără loc de muncă, iar numărul lor ar putea creşte în următoarele luni mai ales în Spania şi Grecia, au susţinut analiştii Băncii Centrale Europene.

România este pe locul al şaptelea, înregistrând o rată a şomajului de 7,2%, însă datele se refereau la trimestrul al treilea din 2009, şi nu la luna decembrie, cum a fost în cazul celorlalte state membre.