Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială UE cere viitorului preşedinte al SUA un parteneriat echilibrat

UE cere viitorului preşedinte al SUA un parteneriat echilibrat

Data: 05 Noiembrie 2008

▲ Şefii diplomaţiei din Uniunea Europeană, reuniţi la Marsilia, au cerut viitorului preşedinte american realizarea unui parteneriat transatlantic echilibrat, pentru a lua în considerare rolul crescut al UE în rezolvarea actualelor crize, informează AFP ▲ Preşedintele Parlamentului European a înaintat deja o invitaţie viitorului preşedinte al SUA de a se adresa, în cursul anului viitor, plenului PE ▲ Potrivit acestuia, SUA şi UE trebuie să colaboreze mult mai intens în probleme precum criza financiară globală, schimbarea climatică, dar şi terorismul sau Orientul Mijlociu ▲

Reuniunea informală a miniştrilor de externe ai UE, care a avut loc în prezenţa Înaltului reprezentant al UE pentru politica externă şi de securitate comună, Javier Solana, şi a comisarului european pentru relaţii externe, Benita Ferrero-Waldner, a avut ca obiectiv finalizarea unui document ce urmează să fie adresat preşedintelui ales al SUA. Ministrul de externe francez, Bernard Kouchner, a cărui ţară asigură în acest semestru preşedinţia UE, a precizat că documentul, care nu a fost făcut public, are şase pagini şi conţine cinci capitole: multilateralismul, crizele din Orientul Mijlociu, Afganistan şi Pakistan, relaţiile cu Rusia, atitudinea faţă de China şi alte ţări emergente, ca India şi Brazilia. „Multilateralismul se impune. Deciziile unilaterale care vizează soarta lumii sau care susţin că o soluţionează vor fi mai dificil de luat. Cei doi candidaţi (americani) şi-au întors privirile spre Europa“, a apreciat şeful diplomaţiei franceze. În acelaşi timp, „SUA vor rămâne o putere foarte importantă şi nu se pune problema desfiinţării relaţiei transatlantice, ci de a o transforma. Americanii aspiră la această schimbare“, a precizat responsabilul francez. La rândul său, ministrul de externe britanic, David Miliband, a menţionat că „nu este vorba numai de a cere lucruri SUA“. „Este vorba ca Europa să-şi ia locul şi să se asigure că aportul său în Orientul Mijlociu, Afganistan şi Pakistan, precum şi în soluţionarea crizei financiare internaţionale este puternic şi clar“, a menţionat şeful diplomaţiei britanice.

Viitorul preşedinte al SUA, invitat în plenul PE

Alegerile prezidenţiale din Statele Unite din 4 noiembrie şi cele pentru Parlamentul European (PE) din vara anului viitor reprezintă o nouă provocare şi o imensă oportunitate pentru SUA şi Uniunea Europeană (UE) de a lucra împreună pentru prosperitate nu numai în America de Nord şi Europa, dar şi în restul lumii, a apreciat şi preşedintele PE, Hans-Gert Pottering, într-un interviu publicat ieri în cotidianul britanic „The Guardian“. „Trebuie să pregătim imediat terenul pentru viitor. Iată de ce intenţionez să îl invit anul viitor pe câştigătorul alegerilor de astăzi, din SUA, pentru a se adresa direct membrilor Parlamentului European. Aş dori ca noul preşedinte să ne viziteze în luna aprilie, în probabil primul său turneu european, chiar înainte de summitul NATO. Ultima oară, şi singura dată, când un preşedinte al SUA a luat cuvântul într-o sesiune plenară a Parlamentului European a fost în 1985, când preşedinte al Statelor Unite era Ronald Reagan, în perioada Războiului Rece“, a spus Pottering.

Criza financiară şi schimbările climatice, primele probleme ale omenirii

Potrivit preşedintelui co-legislativului european, problemele stringente aflate pe agenda internaţională actuală - turbulenţele de pe piaţa financiară, schimbările climatice, securitatea energetică, situaţia din Orientul Mijlociu, terorismul şi criminalitatea internaţionale, evoluţiile demografice la nivel mondial - necesită o cooperare mai bună între UE şi SUA, inclusiv la nivel parlamentar. „În Uniunea Europeană, trebuie să punem relaţiile transatlantice pe o bază pozitivă şi mai solidă decât în prezent. Ca parlamentari, oameni de afaceri şi membri ai societăţii civile, ar trebui să facem din parteneriatul transatlantic o realitate ce poate oferi speranţă restului lumii“, a încheiat Hans-Gert Pottering.

Presa franceză s-a declarat pro Obama

Presa franceză, aflată pe valul mondial numit „Obamania“, afişa ieri, ziua alegerilor în Statele Unite ale Americii (SUA), un sprijin ferm pentru candidatul democrat Barack Obama, singurul considerat capabil „să schimbe“ America după guvernarea „catastrofală“ a republicanului George W. Bush, relatează AFP. „Preferinţa este clară şi fără apel. Planeta, dacă ar putea vota, l-ar alege pe Barack Obama cu o majoritate superioară celei ce poate fi sperată în propria lui ţară“, scrie „Le Figaro“, un ziar de dreapta. „Le Monde“ remarcă, la rândul său, faptul că „John McCain, cu o experienţă mult timp centristă, nu a încetat să devină de dreapta. El reprezintă continuitatea, în timp de Obama, cu mai puţină experienţă, întruchipează speranţa“. Speranţa este împărtăşită şi de „Liberation“: „Nu ştim dacă alegerea lui Barack Obama va da un nou semnal revoluţiei americane. Este încă un vis. Ştim însă că America are şansa de a-şi recâştiga respectul lumii. De fapt, este timpul“. În opinia cotidianului „LâHumanité“ - comunist -, dacă Obama are şanse puternice de a se instala la Casa Albă, aceasta se datorează faptului că „a apreciat în ce punct ţara are nevoie să spere din nou, după opt ani de guvernare dezastruoasă“ a lui George W. Bush. Ca o ironie a istoriei, subliniază „La Tribune“ (economic), Bush este probabil „cel care a făcut posibilă candidatura lui Barack Obama“, deoarece „singurul domeniu în care «W» ar fi făcut să avanseze ţara sa este rolul politic rezervat minorităţilor“.