UE, îngrijorată de expansiunea Mafiei în Balcani

▲ Organizaţiile criminale se extind tot mai mult în estul continentului ▲ Un raport ONU menţionează România pe lista ţărilor afectate de flagel ▲ UE este îngrijorată de extinderea Mafiei în afacerile din turism şi imobiliare ▲

Securitatea din estul continentului îngrijorează tot mai mult oficialităţile de la Bruxelles. Un ultim raport al ONU privind activitatea organizaţiilor criminale în această regiune arată că factorul favorizant este corupţia. Între timp, bandele de infractori români iau cu asalt Occidentul.

Mafia o duce bine

Publicarea unui raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la crima organizată din România, Bulgaria şi Balcani pe ansamblu a alimentat preocupările Bruxellesului faţă de impactul acesteia în interiorul Uniunii Europene, a relatat ieri cotidianul elveţian „Le Temps“. Directorul Biroului ONU pentru combaterea crimei organizate, Antonio Costa, a explicat că sectoarele cele mai afectate de fenomenul spălării de bani murdari sunt construcţiile, divertismentul şi turismul - un fel de a aminti că dedesubturile boomului imobiliar din România, Bulgaria şi din Balcani în general nu sunt tocmai transparente. Un consilier al comisarului pentru extindere, Olli Rehn, a subliniat la rândul său că „nu degeaba Sofia şi Bucureştiul sunt sub supravegherea permanentă a Comisiei Europene“.

Potrivit cotidianului citat, în iulie, Comisia urmează să facă publică din nou o evaluare severă cu privire la justiţia, corupţia şi „economia cenuşie“ din cele două ţări. De asemenea, cooperarea poliţienească este limitată pentru a evita scurgerile de informaţii, o parte din fondurile comunitare alocate celor două state sunt îngheţate şi, mai grav, autorităţile române au suspendat parţial, în februarie 2007, la doar o lună după intrarea României în UE, două legi cruciale cu privire la faliment şi finanţarea partidelor.

Conexiuni în Est şi Vest

Conform raportului ONU, flagelul mafiot este legat direct de ceea ce se întâmplă în Rusia şi în Balcani, precum şi de mafia italiană, care continuă să fie activă. În document se insistă îndeosebi asupra importanţei traficului de droguri provenite din Afganistan, via Iran şi Turcia, şi scoate în evidenţă rolul organizaţiilor criminale şi Albania şi Kosovo, teritorii cu o rată demografică ridicată, şomaj puternic şi aflate în urbanizare rapidă, deci prăzi uşoare pentru astfel de reţele. „Traficanţii de heroină de etnie albaneză rămân una dintre principalele ameninţări mafiote din Europa“, notează raportul, care arată cu degetul totodată spre Serbia şi Muntenegru, a cărui zonă de coastă este un magnet pentru investitorii ruşi.

Dealtfel, problema securităţii în spaţiul fostei Iugoslavii este o problemă care preocupă de mai multă vreme UE. Asasinatele la comandă, economia neagră, precum şi prezenţa masivă a armelor la civili, sunt probleme pe care Belgradul ar trebui să le rezolve pentru a putea spera într-o viitoare integrare europeană.

Republica Moldova, pe lista neagră

Ancheta ONU enumeră zonele de pericol din Europa, desemnând ţările direct afectate - între care şi Elveţia, unde deţinuţii de origine albaneză reprezetau în 2006 peste 30% din traficanţii de droguri arestaţi. Ancheta relevă totodată „punctele negre“, unde autoritatea statului este slabă, cum este Republica Moldova, şi o serie cazuri, trecute sub relativă tăcere, cum a fost explozia unui depozit de muniţie de lângă Tirana, din martie: acolo, Ministerul Apărării ambala, prin intermediari, loturi vechi de muniţie chinezească pentru a le revinde în Afganistan.

Pericolul cel mai mare, conchide cotidianul, este interferenţa acestor organizaţii în treburile de stat. „În Balcani, naşii mafiei vor să se bucure de respect. Sunt oameni de afaceri, parlamentari şi se infiltrează în guvern“, a estimat un expert. Ori, Uniunea Europeană, care s-a angajat să primească în rândurile sale aceste ţări, se confruntă cu o provocare uriaşă: „Cea mai bună lecţie a recentelor extinderi este că trebuie să devenim şi mai critici şi, mai ales, să nu promitem aderarea înainte de statul de drept să fie realmente consolidat“, a subliniat comisarul Olli Rehn.