Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
UE: Integrare „graduală” a țărilor candidate
O nouă strategie de aderare pentru țările candidate a fost avansată săptămâna trecută de Comisia Europeană. Documentul propune practic ca Ucraina, Republica Moldova şi statele din Balcanii de Vest să fie integrate „gradual” în Uniunea Europeană, printr-un proces cu măsuri „reversibile”. Comisia a inclus în strategie și reformarea mecanismului decizional european în sensul de a restrânge folosirea regulii unanimităţii, astfel încât statele să nu mai poată bloca decizii referitoare la fiscalitate sau politica externă.
Noua abordare a Comisiei oferă „direcţii sporite pentru integrarea graduală a ţărilor candidate în politici determinate ale UE, deja înainte de aderarea lor”, explică Executivul comunitar. Dar accesul deplin în UE va necesita „adoptarea completă a unicului set cuprinzător de drepturi şi obligaţii” și „respectarea incontestabilă şi aplicarea continuă a valorilor de bază ale UE”, o aluzie la disputele Bruxelles-ului cu Polonia şi Ungaria pe tema statului de drept, relatează dpa şi EFE.
Unul din domeniile în care aderarea se poate face gradual este Piața Unică Europeană. Propunerea în acest sens a fost făcută de eurodeputatul Siegfried Mureșan, cu referire în special la Republica Moldova, și a fost inclusă în comunicarea Comisiei privind extinderea.
„Integrarea graduală a Republicii Moldova în Piața Unică și în alte programe europene aduce mai rapid beneficii concrete oamenilor, încă dinainte de aderarea propriu-zisă. Accesul la Piața Unică înseamnă o liberalizare totală și permanentă a comerțului UE - Moldova, înseamnă că produsele moldovenești vor intra mai ușor pe piața europeană (…), că oamenii din Moldova vor avea acces la produse europene de calitate și la prețuri mai mici”, a spus Mureșan, potrivit Euractiv.ro.
În privința mecanismului decizional, Comisia propune luarea mai multor hotărâri prin majoritate calificată şi aplicarea mai puţin a unanimităţii. Majoritatea calificată înseamnă 15 din cele 27 de state membre şi cel puţin 65% din populaţia UE.
„Extinderea este o investiţie geopolitică”, a afirmat la prezentarea raportului Maros Sefcovic, vicepreşedinte al Comisiei. El a descris documentul drept „primul pas către inevitabilele reforme ale UE care să ne pregătească pentru o Uniune mai mare, cu o serie de schimbări în profunzime care vor fi iniţiate la începutul anului 2025”.
Actualele candidate sunt Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Albania, Serbia, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Bosnia-Herţegovina. Şi Turcia este oficial candidată, dar procesul de aderare a acesteia este îngheţat.
Bosnia-Herțegovina a făcut joi un pas înainte în drumul către integrare, după ce liderii Celor 27 au dat undă verde deschiderii negocierilor de aderare. Însă negocierile vor începe doar după ce vor fi realizate reformele cerute de Bruxelles, printre care îmbunătăţirea funcţionării instituţiilor, întărirea statului de drept, reducerea corupţiei şi a crimei organizate. (C. Z.)