Românii care vor să cumpere o locuinţă în această perioadă trebuie să plătească, în medie, cu 14% mai mult decât cei care au făcut acest pas la finele lui 2023, reiese dintr-o analiză de specialitate.
UE interzice pescuitul la adâncimi mai mari de 1.000 de metri
▲ Oficialii europeni doresc reglementarea pescuitului marin, întrucât s-a ajuns la concluzia că pescuitul ilegal şi cel de adâncime pune serios în pericol echilibrul marin ▲ Comisia Europeană consideră că principalii duşmani ai ecosistemului acvatic sunt reprezentaţi de practicile ilegale, nedeclarate şi nereglementate din acest domeniu ▲ „Ilegal, nedeclarat şi nereglementat“ - INN: trei cuvinte care desemnează practici pe care lumea pescuitului nu le mai poate tolera şi pe care Comisia Europeană este hotărâtă să le combată ▲ <.b>
Pescuitul ilegal şi cel de adâncime ameninţă echilibrul marin pe termen lung, chiar şi dincolo de apele teritoriale ale Uniunii. În faţa acestei situaţii, Comisia Europeană şi-a declarat interesul maxim de a intensifica lupta împotriva practicilor defectuoase din acest domeniu. După mai multe încercări, Comisia Europeană a decis să taie în carne vie şi să ia măsuri drastice pentru ca anumite practici grav dăunătoare populaţiilor piscicole şi biodiversităţii să fie înlăturate. Totul a pornit de la profitul imediat şi destul de substanţial pe care pescarii de ape adânci îl obţin fără ca bunul mers al ecosistemului marin să mai poată reprezenta un impediment în acest sens. De asemenea, ofensiva împotriva pescuitului INN susţine în acelaşi timp pescarii care îşi desfăşoară legal activitatea şi care înregistrează pierderi enorme, potrivit CE, tocmai din cauza nelegiuiţilor. Fără peşte necertificat pe piaţa UE Comisia a întocmit o serie de norme, reguli, care vor fi aplicabile tuturor, fără excepţie. Astfel, se interzice comercializarea pe piaţa Uniunii Europene a produselor din peşte care nu sunt certificate şi a căror trasabilitate nu poate fi stabilită şi se va întocmi şi da publicităţii în cel mai scurt timp o listă neagră a vaselor de pescuit care se fac vinovate de infracţiuni . De asemenea, pe lista neagră vor fi trecute şi statele care, urmârind anumite interese, permit comiterea unor acţiuni nelegale. Oficialii europeni au anunţat sancţiuni severe în cazul oricărei activităţi de pescuit ilegal întreprinse în apele teritoriale ale Uniunii, dar şi în afara acestora. Se urmăreşte, de asemenea, întărirea „cooperării în materie de gestiune şi control al fluxului produselor marine“. Aceste reglementări nu implică doar cadrul teritorial al Uniunii Europene, întrucât flotele europene sunt prezente în întreaga lume, oficialii europeni propun „lansarea de noi iniţiative de gestiune în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, al organizaţiilor regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) şi al tuturor convenţiilor internaţionale în domeniu“, bazându-se pe faptul că pescuitul de adâncime este o practică extrem de nocivă, în special în largul mării, unde activităţile de pescuit rămân slab reglementate. Pentru zonele nereglementate, Comisia prevede crearea unui sistem de autorizare prealabilă. De asemenea, Comisia propune să se interzică pescuitul la o adâncime de peste 1.000 de metri. Codul, pe cale de dispariţie Ţările din Uniunea Europeană au decis să acţioneze pentru a lupta împotriva risipei produse de capturile de peşte excesive. În această vară a fost adoptat un plan de supraveghere a Mării Nordului pentru a proteja populaţia de cod, specie aflată, potrivit CE, în pericol de dispariţie. Pentru prima dată, ţările UE care participă la acest plan vor putea intra în zonele de pescuit ale altor ţări pentru a efectua controale. Pentru ca acest exemplu, şi pentru altele, care cu siguranţă există, s-a întocmit politica marină europeană, cu principalele activităţi enumerate mai sus, aceasta combinând toate activităţile din domeniul maritim - transport, comerţ, industrii portuare, energie, pescuit, acvacultură, turism şi protecţia mediului. De asemenea, Comisia a decis ca valoarea ajutoarelor individuale pe care guvernele le pot aloca întreprinderilor, fără a cere o autorizaţie din partea Uniunii, trece de la 3.000 la 30.000 de euro; această decizie vine în ajutorul întreprinderilor active în acest sector. Cu toate acestea, Comisia a decis ca ajutoarele pentru achiziţionarea, construcţia sau modernizarea navelor de pescuit să fie excluse, pentru a proteja resursele de peşte disponibile, în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului, revizuită în 2002. La toate aceste hotărâri au stat la bază nenumărate motive, respectiv că peştii sunt prea mici şi nu aparţin speciei căutate, cantitatea depăşeşte, de obicei, cota de captură, nu prezintă interes comercial. „Zi de zi, capturile nedorite, peşti şi alte organisme marine rătăcite în plasele de pescuit ale navelor europene, sunt eliminate în mare, iar majoritatea nu supravieţuiesc. Această enormă risipă ameninţă nu numai durabilitatea pescuitului, ci şi a ecosistemelor marine din Europa“, se arată într-un alt comunicat al CE. Pescuitul excesiv, înregistrat la scară mondială Potrivit unui studiu publicat în 2005 de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, situaţia din Atlanticul de Nord şi din Marea Nordului, în special, a ajuns într-un punct critic. La acea dată, capturile accidentale eliminate în Atlanticul Nord erau estimate la 1.332.000 de tone pe an, aproape 13% din capturile totale. Pentru Marea Nordului, estimările variau între 500.000 şi 880.000 de tone, cifre considerate extrem de îngrijorătoare. Capturile accidentale reprezintă, de asemenea, un cost economic considerabil. Comisia Europeană a ajuns la concluzia că aceste rele practici, indiferent dacă au la bază considerente comerciale, cerinţe legale sau lacune tehnice, se perpetuează de prea mult timp şi tind să devină o tradiţie tot mai greu de combătut. În scopul de le a pune capăt, CE a introdus un nou sistem de gestionare a capturilor, dorindu-se reducerea presiunii exercitate în general în domeniul pescuitului, introducerea unei limite pentru capturilor accidentale şi obligativitatea aducerii la ţărm a întregii capturi. De asemenea, s-au luat şi alte măsuri legate de închiderea zonelor de pescuit, schimbarea obligatorie a locului de pescuit, interzicerea sau modernizarea uneltelor de pescuit, flexibilitatea cotelor, adaptarea capturilor totale admisibile, etc. Pescuitul excesiv constituie, la scară mondială, un fenomen îngrijorător. Efectele sale sunt resimţite în întregul spaţiu maritim european, de la Marea Baltică la Marea Neagră. În prezent, se estimează că volumul total al capturilor din Marea Nordului este de circa 2,3 milioane de tone pe an, în timp ce populaţia piscicolă a scăzut de la 390 la sub 250 de milioane de peşti în mai puţin de 30 de ani (din anii 1960-70 până la sfârşitul anilor 1990). Motivul îl constituie supraexploatarea resurselor piscicole, la care se adaugă o insuficientă reînnoire a stocurilor de peşti. Toate aceste măsuri sunt regăsite în noua politică marină, pusă la punct de oficialii UE.