UE investeşte sute de milioane de euro în sănătatea animalelor

▲ Gripa aviară, pesta porcină şi, mai nou, febra aftoasă, care a făcut ravagii printre animale în Marea Britanie, i-au determinat pe oficialii europeni să finalizeze o strategie pe 7 ani privind sănătatea animală, punând accent în special pe prevenirea bolilor ▲ Din fondurile medii anuale anunţate de oficialii europeni, în total 400 de milioane de euro, o mare parte va merge spre

cercetare, aici fiind subliniat faptul că o echipă de cercetători a descoperit un vaccin împotriva gripei aviare ▲ De asemenea, se va pune accent pe modul în care animalele sunt crescute, întreţinute, astfel încât bunăstarea acestora să nu aibă de suferit ▲ Vom trece în revistă mai jos atât punctele principale ale strategiei pentru perioada 2007-2013, adoptată la Bruxelles, cât şi un exemplu de legislaţie privind creşterea păsărilor, ce va trebui implementată şi în România, până în anul 2011 ▲

Dacă în fermele specializate un cuibar nu are voie să „găzduiască“ mai mult de şapte găini, într-un coteţ din curtea gospodarului trebuie să fie amenajat cel puţin un cuibar şi gunoi special pentru ca ouătoarele să „poată ciuguli şi râcâi“, adică a scurma cu ghearele prin coteţ. Există însă şi indicaţii foarte precise cu privire la mărimea coteţelor în funcţie de numărul de păsări, distanţa dintre jgheaburi sau numărul de ieşiri în aer liber a zburătoarelor. De asemenea, persoanele care cresc păsări în gospodăriile individuale au la dispoziţie 5 ani de zile pentru a transforma coteţul „într-un spaţiu de creştere şi hrană adecvat“, conform standardelor europene.

Şi păsările beneficiază de un sprijin consistent şi o grijă aparte din partea vest-europenilor, astfel că Uniunea Europeană a impus condiţii drastice crescătorilor de păsări autorizaţi, respectiv fermierilor, dar şi persoanelor care cresc orătăniile în gospodăriile individuale pentru consumul propriu.

Acestea sunt normele deja regăsite în legile de la Bruxelles, la care, în această perioadă s-au adăugat alte reglementări şi strategii privind bunăstarea animalelor astfel încât şi sănătatea oamenilor să nu aibă de suferit.

După doi ani de negocieri şi planuri pe hârtie s-a parafat strategia privind sănătatea animală, document axat pe perioada 2007-2013.

Strategia beneficiază de un buget mediu anual de 400 de milioane de euro, urmârindu-se protejarea şi promovarea sănătăţii publice/siguranţa alimentară, sănătăţii animalelor, dar şi dezvoltarea economică în sectorul animalier şi îmbunătăţirea practicilor viabile privind creşterea şi bunăstarea animalelor.

Febra aftoasă, semnalul de alarmă pentru consolidarea strategiei

Strategia se aplică tuturor animalelor aflate pe teritoriul UE şi acoperă, în acelaşi timp, aspecte legate de bunăstarea animalelor. Prevenirea este în centrul strategiei, punându-se accentul pe măsuri de precauţie, pe supravegherea bolilor, controale regulate şi cercetarea ştiinţifică. Recentele focare de febră aftoasă descoperite în Marea Britanie au scos în evidenţă implicaţiile pe care sănătatea animală le are asupra sănătăţii oamenilor, siguranţei alimentare şi a prosperităţii economice. Într-o prezentare succintă a noii strategii, comisarul pentru sănătate, dl Markos Kyprianou, a declarat că „scopul strategiei este de a contribui la sănătatea publică şi de a atinge în UE nivelul cel mai ridicat de sănătate şi bunăstare a animalelor.“

Un alt obiectiv cheie al strategiei este de a îmbunătăţi siguranţa importurilor şi a comerţului cu animale, dar nu prin impunerea unor noi constrângeri, precum controalele la frontieră. Se va acorda o atenţie deosebită importurilor care prezintă risc ridicat şi se vor elimina problemele de la sursă - de exemplu, prin încheierea de parteneriate cu ţările exportatoare. Strategia abordează, de asemenea, comerţul ilegal, care prezintă riscuri şi mai ridicate atât pentru sănătatea animală, cât şi pentru sănătatea oamenilor.

Punând accentul pe prevenire, această abordare încurajează în special dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi inovarea. Un exemplu sugestiv îl constituie vaccinul împotriva gripei aviare, creat de o echipă de cercetători în luna septembrie. Acest proiect nou şi promiţător a beneficiat de cofinanţare comunitară prin intermediul programului de cercetare al Uniunii Europene. Noua strategie va căuta să extindă reţelele de laboratoare naţionale de referinţă şi să asigure exploatarea deplină şi împărtăşirea cunoştinţelor şi experienţei acumulate la nivel European.

7 găini într-un cuibar

Au trecut aproape patru luni de când normele europene privind condiţiile în care trebuie ţinute păsările au intrat şi la noi în vigoare, crescătorii de păsări fiind obligaţi să respecte un minimum de standarde. Astfel, fermele trebuie dotate astfel încât toate găinile ouătoare să aibă fie alimentatoare lineare, fie jgheaburi de băut continue, iar fermierii trebuie să asigure cel puţin un cuibar la fiecare şapte păsări. Spaţiile şi suprafeţele destinate fiecărei activităţi de întreţinere a păsărilor au fost şi ele foarte bine delimitate, într-un cuibar nefiind indicată lipsa stinghiilor. Acestea însă trebuie selecţionate cu grijă, astfel încât să nu aibă margini ascuţite şi să asigure cel puţin 15 cm pentru fiecare găină. Mai mult, stinghiile trebuie montate la cel puţin 30 cm una de cealaltă şi fără a fi „înghesuite“ în perete (cel puţin 20 cm de perete). Găinile „europene“ vor beneficia de locuri de băut şi de mâncat distribuite în aşa fel încât „să ofere acces egal pentru toate păsările“.

Mai mult, găinilor ouătoare care au acces la spaţii în aer liber trebuie să li se ofere mai multe deschizături auxiliare, prin care acestea să poată ieşi afară, şi acestea construite după anumite standarde, pentru 1.000 de găini fiind necesară o deschidere totală de 2 m. Comisia Europeană pune mare preţ pe sănătatea păsărilor, subliniind necesitatea unor caracteristici ale solului şi a suprafeţei în aer liber, astfel încât să fie prevenită orice contaminare.

În fermele specializate, un cuibar nu are voie să „găzduiască“ mai mult de şapte găini, iar 9 găini ouătoare trebuie să „folosească“ un metru pătrat de suprafaţă utilizabilă.

Condiţii minime şi pentru găinile din gospodării

Coteţele clasice, întâlnite în gospodăriile de la ţară, vor mai putea fi folosite maxim 5 ani de zile însă cu respectarea a unor norme minime. Astfel, pentru fiecare găină ouătoare ţăranul trebuie să asigure cel puţin 550 cm de suprafaţă de coteţ, iar găinile trebuie să aibă la dispoziţie un jgheab pentru hrană de un anumit standard, pentru fiecare găină urmând să fie asiguraţi 10 cm de jgheab. În coteţ nu vor lipsi recipientele pentru potolirea setei orătăniilor, dispozitive tip biberon sau căni, ori un canal de băut continuu de aceeaşi lungime ca şi jgheabul de mâncare. Coteţele trebuie să aibă o înălţime de cel puţin 40 cm în cel puţin 65% din suprafaţa coteţului şi de cel puţin 35 cm în orice punct.

Coteţele îmbunătăţite vor trebui prevăzute cu un cuibar, precum şi cu gunoi, astfel încât găinile să poată ciuguli şi râcăi. Totodată, în coteţe trebuie montate stinghii care să asigure odihna unei găini la fiecare 15 cm. Pentru a facilita inspectarea, instalarea şi depopularea găinilor, trebuie să existe un culoar de o lăţime minimă de 90 cm între rândurile coteţelor şi un spaţiu de cel puţin 35 cm între podeaua clădirii şi rândul cel mai de jos al coteţelor.